3 definiții pentru imnător


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

imnător, ~oare a [At: ALECSANDRI, P. III, 197 / Pl: ~i, ~oare / E: imn + ~ător] (Înv; nob) 1 Care preamărește cu imnuri. 2 Cu imnuri. 3 Ca un imn.

imnător a. răsunător; sgomot falnic, gigantic, imnător AL.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

imnătór, imnătoáre, adj. (înv.) răsunător.

Intrare: imnător
imnător adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • imnător
  • imnătorul
  • imnătoru‑
  • imnătoare
  • imnătoarea
plural
  • imnători
  • imnătorii
  • imnătoare
  • imnătoarele
genitiv-dativ singular
  • imnător
  • imnătorului
  • imnătoare
  • imnătoarei
plural
  • imnători
  • imnătorilor
  • imnătoare
  • imnătoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)