2 intrări

13 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IMIGRA, imigrez, vb. I. Intranz. A veni într-o țară străină pentru a se stabili aici. – Din fr. immigrer, lat. immigrare.

IMIGRA, imigrez, vb. I. Intranz. A veni într-o țară străină pentru a se stabili aici. – Din fr. immigrer, lat. immigrare.

imigra vi [At: DA ms / Pzi: ~rez / E: fr immigrer, lat immigro, -are] (Îoc emigra) A veni într-o țară străină cu scopul de a se stabili acolo.

IMIGRA, imigrez, vb. I. Intranz. A veni să se așeze într-o țară străină, părăsindu-și țara de origine (de obicei silit de împrejurări economice sau politice).

IMIGRA vb. I. intr. A se stabili într-o țară străină, părăsind țara de origine. [Cf. fr. immigrer, lat., it. immigrare].

IMIGRA vb. intr. a se stabili într-o țară străină, părăsind țara de origine. (< fr. immigrant, lat. immigrare)

A IMIGRA ~ez intranz. A sosi într-o țară străină, pentru a se stabili acolo. [Sil. -mi-gra] /<fr. immigrer, lat. immigrare

imigrà v. a veni să se așeze într’o țară străină.

imigréz v. intr. (lat. ímmigro, -áre. V. emigrez). Mă duc într’o țară ca să mă stabilesc în ĭa.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

imigrat adj. m., pl. imigrați; f. sg. imigrată, pl. imigrate

imigra (a ~) (a se stabili în altă țară) (desp. -mi-gra) vb., ind. prez. 1 sg. imigrez, 3 imigrea; conj. prez. 1 sg. să imigrez, 3 să imigreze

imigra (a ~) (a se stabili în altă țară) (-mi-gra) vb., ind. prez. 3 imigrea

imigra vb. (sil. -gra), ind. prez. 1 sg. imigrez, 3 sg. și pl. imigrea

Intrare: imigrat
imigrat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • imigrat
  • imigratul
  • imigratu‑
  • imigra
  • imigrata
plural
  • imigrați
  • imigrații
  • imigrate
  • imigratele
genitiv-dativ singular
  • imigrat
  • imigratului
  • imigrate
  • imigratei
plural
  • imigrați
  • imigraților
  • imigrate
  • imigratelor
vocativ singular
plural
Intrare: imigra
  • silabație: i-mi-gra info
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • imigra
  • imigrare
  • imigrat
  • imigratu‑
  • imigrând
  • imigrându‑
singular plural
  • imigrea
  • imigrați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • imigrez
(să)
  • imigrez
  • imigram
  • imigrai
  • imigrasem
a II-a (tu)
  • imigrezi
(să)
  • imigrezi
  • imigrai
  • imigrași
  • imigraseși
a III-a (el, ea)
  • imigrea
(să)
  • imigreze
  • imigra
  • imigră
  • imigrase
plural I (noi)
  • imigrăm
(să)
  • imigrăm
  • imigram
  • imigrarăm
  • imigraserăm
  • imigrasem
a II-a (voi)
  • imigrați
(să)
  • imigrați
  • imigrați
  • imigrarăți
  • imigraserăți
  • imigraseți
a III-a (ei, ele)
  • imigrea
(să)
  • imigreze
  • imigrau
  • imigra
  • imigraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

imigra, imigrezverb

  • 1. A veni într-o țară străină pentru a se stabili aici. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.