7 definiții pentru imblocație


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IMBLOCÁȚIE s. f. Mod de îngropare a celor excomunicați, prin acoperirea lor cu pământ și cu pietre, în mijlocul unui câmp. – Din fr. imblocation.

imblocație sf [At: DEX / Pl: ~ii / E: fr imblocation] Mod de îngropare a celor excomunicați, prin acoperirea lor cu pământ și cu pietre, în mijlocul unui câmp.

IMBLOCÁȚIE, imblocații, s. f. Mod de îngropare a celor excomunicați, prin acoperirea lor cu pământ și cu pietre, în mijlocul unui câmp. – Din fr. imblocation.

IMBLOCÁȚIE s.f. Mod de îngropare a celor excomunicați, prin acoperirea lor cu pământ și cu pietre în mijlocul unui câmp. [Gen. -iei. / < fr. imblocation].

IMBLOCÁȚIE s. f. mod de îngropare a celor excomunicați, prin acoperire cu pământ și cu pietre în mijlocul unui câmp. (< fr. imblocation)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!imblocáție (-ți-e) s. f., art. imblocáția (-ți-a), g.-d. art. imblocáției

imblocáție s. f. (sil. -ți-e), art. imblocáția (sil. -ți-a), g.-d. art. imblocáției; pl. imblocáții, art. imblocáțiile (sil. -ți-i-)

Intrare: imblocație
imblocație substantiv feminin
  • silabație: -ți-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • imblocație
  • imblocația
plural
  • imblocații
  • imblocațiile
genitiv-dativ singular
  • imblocații
  • imblocației
plural
  • imblocații
  • imblocațiilor
vocativ singular
plural

imblocație

  • 1. Mod de îngropare a celor excomunicați, prin acoperirea lor cu pământ și cu pietre, în mijlocul unui câmp.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: