2 intrări

2 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

*imatriculéz v. tr. Înregistrez, înscriŭ în matriculă. – Și înmatriculez.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: imatriculare
imatriculare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • imatriculare
  • imatricularea
plural
  • imatriculări
  • imatriculările
genitiv-dativ singular
  • imatriculări
  • imatriculării
plural
  • imatriculări
  • imatriculărilor
vocativ singular
plural
Intrare: imatricula
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • imatricula
  • imatriculare
  • imatriculat
  • imatriculatu‑
  • imatriculând
  • imatriculându‑
singular plural
  • imatriculea
  • imatriculați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • imatriculez
(să)
  • imatriculez
  • imatriculam
  • imatriculai
  • imatriculasem
a II-a (tu)
  • imatriculezi
(să)
  • imatriculezi
  • imatriculai
  • imatriculași
  • imatriculaseși
a III-a (el, ea)
  • imatriculea
(să)
  • imatriculeze
  • imatricula
  • imatriculă
  • imatriculase
plural I (noi)
  • imatriculăm
(să)
  • imatriculăm
  • imatriculam
  • imatricularăm
  • imatriculaserăm
  • imatriculasem
a II-a (voi)
  • imatriculați
(să)
  • imatriculați
  • imatriculați
  • imatricularăți
  • imatriculaserăți
  • imatriculaseți
a III-a (ei, ele)
  • imatriculea
(să)
  • imatriculeze
  • imatriculau
  • imatricula
  • imatriculaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)