Definiția cu ID-ul 674363:

imáș n., pl. urĭ și e (ung. nyomás, călcare, cîmp destinat pășuniĭ, nyom, urmă, călcătură. Cp. cu bătătură, toloacă și pistă). Est. Izlaz [!], păscătoare, loc de pășune lîngă sat. V. suhat.