IGNORANȚĂ s. f. 1. Lipsă de cunoștințe (elementare), de învățătură; neștiință. Partidul nostru desfășoară o amplă revoluție culturală la sate, pentru a sfărîma lespedea ignoranței și inculturii sub care regimul burghezo-moșieresc strivea în trecut țărănimea noastră muncitoare. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, nr. 275, 1/1. Să vă curățiți de lepra ignoranței și a trîndăviei. CREANGĂ, A. 136. 2. (Învechit) Faptul de a ignora, de a nu ști, necunoaștere a situației. În tot timpul acesta, Soleiman-pașa era în cea mai mare ignoranță despre cele ce se petreceau la Poartă. GHICA, A. 33.