11 definiții pentru ighemonicon ighimonicon


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IGHEMONICÓN, ighemonicoane, s. n. (Înv.) 1. Demnitate, mândrie (emfatică). 2. Fast, lux, somptuozitate. – Din ngr. ighemonikón.

ighemonicon sn [At: ALECSANDRI, T. 70 / V: ighim~ / Pl: ~oane / E: ngr ἡγεμονικόν] 1-2 (Grî) Aspect sau comportare de mare boier. 3 Mărire îngâmfată. 4 Lux boieresc. 5 Ceremonie fastuoasă.

IGHEMONICÓN, ighemonicoane, s. n. (Grecism înv.) 1. Demnitate, mândrie (emfatică). 2. Fast, lux, somptuozitate. – Din ngr. ighemonikón.

IGHEMONICÓN, ighemonicoane, s. n. (Grecism învechit) 1. Demnitate, mîndrie, ifos. Și-apoi tineri, soro... cu vorbă, cu ighemonicon... Așa gineri mai vin de-acasă. ALECSANDRI, T. 422. 2. Fast, lux. Să șed cu dînșii la taifasuri pe divan, cu ciubuce, cu cafele, cu tot ighemoniconul boieresc. ALECSANDRI, T. 39.

ighemonicon n. od. demnitate (în port și atitudine), bonton: tineri cu ighemonicon AL. [Gr. mod.].

ighemonicón1 n., pl. oane (ngr. igemonikon, lucru cuvenit, cuviință. V. egemonie, egumen). Vechĭ. Azĭ iron. Demnitate, cuviință (fr. bon ton).[1]

  1. 1. În original, greșit: igemonicon. LauraGellner

Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ighemonicón (înv.) s. n., pl. ighemonicoáne

ighemonicón s. n., pl. ighemonicoáne


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

IGHEMONICÓN s. v. fast, lux, măreție, pompă, somptuozitate, splendoare, strălucire.

ighemonicon s. v. FAST. LUX. MĂREȚIE. POMPĂ. SOMPTUOZITATE. SPLENDOARE. STRĂLUCIRE.

Intrare: ighemonicon
ighemonicon substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ighemonicon
  • ighemoniconul
  • ighemoniconu‑
plural
  • ighemonicoane
  • ighemonicoanele
genitiv-dativ singular
  • ighemonicon
  • ighemoniconului
plural
  • ighemonicoane
  • ighemonicoanelor
vocativ singular
plural
ighimonicon
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ighemonicon ighimonicon învechit

etimologie: