ighemonicesc, ~ească a [At: (a. 1799) URICARIUL, I, 85 / V: eghim~ / Pl: ~ești / E: ighemon + -icesc] 1-3 (Înv) Referitor la hegemon (1, 3-4). 4-6 Specific hegemonului (1, 3-4). 7-9 Care provine de la hegemon (1,3-4). 10-12 Care aparține hegemonului (1, 3-4). 13 (Pex) Distins. 14 (Pex) Nobil.

eghimonicesc, ~ească a vz ighemonicesc