2 intrări

7 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

iernătoare sf [At: CHEST. V, 14/61 / Pl: ~ori / E: ierna + -ătoare] (Reg) Loc în care sunt hrănite oile în timpul iernii.

IERNĂTÓR, iernătoare, s. n. Bazin străbătut la fund de un curent permanent de apă, în care se pun toamna peștii scoși din heleșteie. – Ierna + suf. -ător.

IERNĂTÓR, iernătoare, s. n. Bazin străbătut la fund de un curent permanent de apă, în care se pun toamna peștii scoși din heleșteie. – Ierna + suf. -ător.

iernător sn [At: DEX / Pl: ~oare / E: ierna + -ător] Bazin străbătut de un curent permanent de apă, în care se pun toamna peștii scoși din heleșteie.

IERNĂTÓR, iernătoare, s. n. Bazin, străbătut la fund de un curent permanent de apă, în care se pun toamna peștii scoși din heleșteiele de creștere și dezvoltare.

IERNĂTÓR ~oáre n. Bazin special în care se țin pe timp de iarnă peștii scoși din heleșteie. / a ierna + suf. ~tor


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

iernătór s. n., pl. iernătoáre

iernătór s. n. (sil. ie-), pl. iernătoáre

Intrare: iernătoare
iernătoare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: iernător
iernător substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • iernător
  • iernătorul
  • iernătoru‑
plural
  • iernătoare
  • iernătoarele
genitiv-dativ singular
  • iernător
  • iernătorului
plural
  • iernătoare
  • iernătoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

iernător

  • 1. Bazin străbătut la fund de un curent permanent de apă, în care se pun toamna peștii scoși din heleșteie.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie:

  • Ierna + sufix -ător.
    surse: DEX '98 DEX '09