4 intrări

25 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HÚȚA interj. (Adesea repetat) Cuvânt care însoțește datul în leagăn, în scrânciob etc. ◊ Expr. A (se) da huța (sau de-a huța) = a (se) legăna, a (se) balansa. [Var.: úța interj.] – Formație onomatopeică.

ÚȚA interj. v. huța.

huța1 i [At: ALECSANDRI, T. 385 / V: u~ / E: fo] 1 Cuvânt care însoțește datul în leagăn, în scrânciob etc. 2 (Îe) A (se) da ~ (sau de-a ~) A (se) legăna.

huța2 vtr [At: ȘEZ. III, 22 / V: u~ / Pzi: huț / E: huța] 1-2 A (se) legăna. 3-4 A (se) zgâlțâi.

huță sf [At: H XVII, 339 / Pl: ~țe / E: nct] (Trs) 1 Fiecare dintre cele două fete sau femei care gătesc mireasa. 2 Fiecare dintre femeile care duc, sâmbătă seara, înainte de cununie, la mire, cămașa de mire și „culmea”.

huță1 sf [At: PAMFILE, J. II, ap. DA ms / Pl: ~țe / E: cf huța] (Reg) Scrânciob.

HÚȚA interj. Cuvânt care însoțește datul în leagăn, în scrânciob etc. ◊ Expr. A (se) da huța (sau de-a huța) = a (se) legăna, a (se) balansa. [Var.: úța interj.] – Formație onomatopeică.

HÚȚA interj. Cuvînt care însoțește datul în leagăn, în scrînciob etc. ◊ Expr. A (se) da huța (sau de-a huța) = a (se) legăna, a (se) balansa (în scrînciob etc.). Mai ieri, erai numai de-o șchioapă, Cînd te pierdeam printre păpuși; Cînd te dam huța pe picioare. VLAHUȚĂ, P. 113. Ia lasă-i și tu, măi nevastă!... zicea tata, dîndu-ne huța. CREANGĂ, A. 38. – Variantă: úța (ALECSANDRI, T. 385) interj.

HÚȚA interj. (se folosește pentru a însoți datul în scrânciob sau în leagăn)A se da ~ a) a se da în leagăn; b) a se legăna. /Onomat.

huța f. leagăn de petrecere al copiilor: tata dându-ne huța CR. [Onomatopee, după strigătul huța! huța! ce scot copiii la datul în leagăn].

húța-húța și úța-úța, interj. care arată legănarea. V. hîț.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

hutá vb. I refl. (reg.) a se da în scrânciob, a se da huța.

huțá vb. I (reg.) a legăna, a balansa, a hâțâna, huțuța.

húță2, húțe, s.f. (reg.) fiecare din fetele care gătesc mireasa; una din femeile care duc la mire cămașa acestuia.

húță1, húțe, s.f. (reg.) scrânciob mic; leagăn de copii.

hútă, hute, s.f. – (reg.) Sirenă (zona minieră Baia Mare). ♦ (top.) Huta, pas (587 m) între județele Maramureș și Satu Mare, via Săpânța. – Probabil din germ. Hupe „corn, sirenă; claxon”.

arată toate definițiile

Intrare: huta
huta
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: hută
hută
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: huța
huța interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • huța
interjecție (I10)
  • uța
uța-uța interjecție
interjecție (I10)
  • uța-uța
huța-huța interjecție
interjecție (I10)
  • huța-huța
Intrare: huță
huță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

huța uța uța-uța huța-huța

  • 1. adesea repetat Cuvânt care însoțește datul în leagăn, în scrânciob etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. expresie A (se) da huța (sau de-a huța) = a (se) legăna, a (se) balansa.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Mai ieri, erai numai de-o șchioapă, Cînd te pierdeam printre păpuși; Cînd te dam huța pe picioare. VLAHUȚĂ, P. 113.
        surse: DLRLC
      • Ia lasă-i și tu, măi nevastă!... zicea tata, dîndu-ne huța. CREANGĂ, A. 38.
        surse: DLRLC

etimologie: