2 intrări

8 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

hulpire sf vz hupire

A HULPÍ pers. 3 ~éște intranz. pop. (despre plante) A crește mult în înălțime fără a lega rod. /Orig. nec.

hulpì v. Mold. a se scurge laptele din boabele grâului din pricina negurilor. [Rostire dialectală pentru vulpì (cf. lupoaie, buruiană ce strică porumbul)].

upésc (mă) v. refl. (cp. cu vsl. upiti sen, a bea prea mult). Cresc prea mare și fără grăunțe (vorbind de cereale după prea multă ploaĭe). Tel. (rev. I. Crg. 9, 126). Mă pocîltesc de foame. – Mold. și mă hulpesc, (pop. huchesc, hulchesc) și mă hinchesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

hulpí vb., ind. prez. 3 sg. hulpéște


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

hulpí, pers. 3 sg. hulpéște, vb. IV refl. (reg., înv.) a se scurge laptele din boabele de grâu (din cauza negurilor).

Intrare: hulpire
hulpire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hulpire
  • hulpirea
plural
  • hulpiri
  • hulpirile
genitiv-dativ singular
  • hulpiri
  • hulpirii
plural
  • hulpiri
  • hulpirilor
vocativ singular
plural
Intrare: hulpi
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • hulpi
  • hulpire
  • hulpit
  • hulpitu‑
  • hulpind
  • hulpindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • hulpește
(să)
  • hulpească
  • hulpea
  • hulpi
  • hulpise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • hulpesc
(să)
  • hulpească
  • hulpeau
  • hulpi
  • hulpiseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)