2 intrări

24 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

hulpi v vz hupi

A HULPÍ pers. 3 ~éște intranz. pop. (despre plante) A crește mult în înălțime fără a lega rod. /Orig. nec.

hulpì v. Mold. a se scurge laptele din boabele grâului din pricina negurilor. [Rostire dialectală pentru vulpì (cf. lupoaie, buruiană ce strică porumbul)].

VÚLPE, vulpi, s. f. I. 1. Mamifer carnivor sălbatic, de mărimea unui câine, cu blana roșcată, cu coada lungă și stufoasă, cu urechile ascuțite și cu botul îngust; vulpoaică (Vulpes vulpes).Vulpe argintie = specie de vulpe cu blana neagră cu luciu argintiu. ◊ Expr. A avea ochi de vulpe = a avea căutătura vicleană. A tocmi vulpea din pădure = a negocia un lucru pe care nu-l ai (la îndemână). ♦ Blana acestui animal. 2. Fig. Persoană vicleană, șireată. II. 1. (Reg.) Dar în bani sau în vin pe care, după datina de la nunți, mirele, dacă este din alt sat, este obligat să-l dea flăcăilor din satul miresei. 2. Soi de strugure cu ciorchinele lung, cu boabele rare, dulci, de culoare roșiatică. 3. Ferestruică în acoperișul caselor țărănești, prin care iese fumul din pod. 4. Compuse; (Iht.) vulpe-de-mare = vatos; (Zool.) vulpea-deșertului = fenec. [Var.: húlpe s. f.] – Lat. vulpes.

vulpe sf [At: (a. 1449) DERS / V: hu~ / Pl: ~pi / E: ml vulpes] 1 Mamifer carnivor sălbatic, de mărimea unui câine, cu blana roșcată, cu coada lungă și stufoasă, cu urechile ascuțite și cu botul îngust Si: vulpoaică (1) (Vulpes vulpes). 2 (Îc) ~-argintie Specie de vulpe cu blana neagră cu luciu argintiu. 3 (Îe) A avea ochi de ~ A avea o privire vicleană. 4 (Îe) A tocmi ~a din pădure A negocia un lucru pe care nu îl ai (la îndemână). 5 (Îe) A umbla cu ~a în sac A recurge la procedee incorecte. 6 (Îe) A-i intra ~a în sac A nu mai ști ce să facă pentru a scăpa dintr-o încurcătură. 7 (Îae) A-și pierde cumpătul. 8-9 (Prc) Blana prelucrată a vulpii (1-2). 10 (Fig) Persoană vicleană, ipocrită. 11 (Reg) Dar în bani sau în vin pe care, după datina de la nunți, mirele, dacă este din alt sat, trebuie să-l dea flăcăilor din satul miresei. 12 Soi de strugure cu ciorchinele lung, cu boabele rare, dulci, de culoare roșiatică. 13 Ferestruică în acoperișul caselor țărănești prin care iese fumul din pod. 14 (Iht; îc) ~-de-mare Vatos (Raja clavata). 15 (Zlg; îc) ~a-deșertului Fenec2 (Fennecus zerda).

VÚLPE, vulpi, s. f. I. 1. Mamifer carnivor sălbatic, de mărimea unui câine, cu blana roșcată, cu coada lungă și stufoasă, cu urechile ascuțite și cu botul îngust; vulpoaică (Vulpes vulpes).Vulpe argintie = specie de vulpe cu blana neagră cu luciu argintiu. ◊ Expr. A avea ochi de vulpe = a avea căutătura vicleană. A tocmi vulpea din pădure = a negocia un lucru pe care nu-l ai (la îndemână). ♦ Blana acestui animal. 2. Fig. Persoană vicleană, șireată. II. 1. (Reg.) Dar în bani sau în vin pe care, după datina de la nunți, mirele, dacă este din alt sat, este obligat să-l dea flăcăilor din satul miresei. 2. Soi de strugure cu ciorchinele lung, cu boabele rare, dulci, de culoare roșiatică. 3. Ferestruică în acoperișul caselor țărănești, prin care iese fumul din pod. 4. Compuse: (Iht.) vulpe-de-mare = vatos; (Zool.) vulpea-deșertului = fenec. [Var.: húlpe s. f.] – Din lat. vulpes.

VÚLPE, vulpi, s. f. 1. Mamifer carnivor, de mărimea unui cîine, cu blana roșcată, cu coada lungă și stufoasă; se hrănește cu animale mici și cu păsări (Vulpes vulpes). Vulpea stă lîngă vizuină și nu se îndură să meargă la vînat. GÎRLEANU, L. 18. Vulpile codane, cu blana împlinită de iarnă, sar sprintene încoace și-ncolo. ANGHEL-IOSIF, C. L. 169. Era odată o vulpe, vicleană ca toate vulpile. CREANGĂ, O. A. 295. Merge iarna pe poiană Și-i gătită ca ș-o doamnă (Vulpea). GOROVEI, C. 398. La mîncare lup și la treabă vulpe, se spune despre omul leneș și mîncăcios. Vulpea, cînd n-ajunge la struguri, zice că sînt acri.Expr. A avea ochi de vulpe = a avea căutătura vicleană. A tocmi vulpea din pădure = a negocia un lucru pe care nu-1 ai (la îndemînă). Să nu mai tocmim vulpea din pădure; să nu ne mai certăm pe ceea ce nu are nimeni dintre mi. BOLLLAC, O. 227. 2. Blană de vulpe (1). [ Curtenii ] în vremea lui Radu Mihnea-voievod... purtau... cabaniță cu jder și cu vulpi. BĂLCESCU, O. I 122. 3. Fig. Persoană vicleană, șireată. Dacă apoi relațiile între cele două partide ar ji fost așa de încordate, se putea să. nu fi simțit nimic vulpea fină care era Iordache Ruset? IORGA, L. I 315. Ce folos că ești frumoasă... Că-mi ești vulpe cam șireată Care-nșală lumea toată. PANN, la CADE. 4. Soi de strugure cu ciorchinele lung, cu boabele rare, dulci, de culoare roșiatică. Avusese o vie, numai vulpe... la Dealul Mare. BASSARABESCU, la CADE. Unele gospodine culeg... din speciile care au bobițele mai tari, precum sînt strugurii de poamă, coarnă, verde, mare, vulpe etc. PAMFILE, I. C. 240. 5. Ferestruică în acoperișul caselor țărănești, prin care iese fumul din pod. 6. Compus: (Iht.) vulpe-de-mare = vatos. 7. (Regional) Dar în bani sau în vin pe care, după datina de la nunți, mirele, dacă este din alt sat, e obligat să-l dea flăcăilor din satul miresei. Dacă... mirele voiește ca atît lui cît și miresei să nu i se întîmple nimica, plătește mai intri fără cea mai mică împotrivire vulpea cerută. MARIAN, NU. 603.- Variantă: húlpe (SADOVEANU, O. A. II 105, PAMFILE, C. 440) s. f.

VÚLPE ~i f. 1) Mamifer sălbatic carnivor, de talie medie, cu blană roșcată, cu botul ascuțit și cu coadă lungă și stufoasă. ◊ ~ argintie vulpe cu blana neagră cu luciu argintiu. ~ polară vulpe cu blana albicioasă. 2) Blana acestui animal. 3) fig. Persoană șireată, vicleană. 4) dar (bani sau vin) pe care, după obiceiul popular, mirele, din alt sat, îl dă flăcăilor din satul miresei. 4): ~-de-mare pește marin, lung, cu corpul turtit, acoperit cu spini. [G.-D. vulpii] /<lat. vulpes

vulpe f. 1. fiară din genul câinelui cu coada lungă și stufoasă; 2. blana animalului: conteș de vulpe AL.; 3. fig. ființă vicleană (vulpea fiind considerată ca tipul vicleniei); 4. (vulpișoară), varietate de struguri (cari plac mult vulpii). [Lat. VULPES].

upésc (mă) v. refl. (cp. cu vsl. upiti sen, a bea prea mult). Cresc prea mare și fără grăunțe (vorbind de cereale după prea multă ploaĭe). Tel. (rev. I. Crg. 9, 126). Mă pocîltesc de foame. – Mold. și mă hulpesc, (pop. huchesc, hulchesc) și mă hinchesc.

vúlpe f. (lat. vŭlpes, it. volpe, pv. volp). Un animal canin sălbatic roșcat care prinde și păsărĭ domestice, car care face și mult bine stîrpind guzganiĭ ș. a. Blana luĭ. Fig. Om foarte șiret: ce vulpe! Mold. Pop. Cinste pe care mirele trebuĭe s’o facă flăcăilor satuluĭ străin din care-șĭ ĭa nevasta. – În Mold. și hulpe.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

hulpí vb., ind. prez. 3 sg. hulpéște

vúlpe s. f., g.-d. art. vúlpii; pl. vulpi

vúlpe s. f., g.-d. art. vúlpii; pl. vulpi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VÚLPE s. 1. (ZOOL.; Vulpes vulpes) vulpoaică. 2. (IHT.) vulpe-de-mare (Raja clavata) = vatos.

arată toate definițiile

Intrare: hulpi
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • hulpi
  • hulpire
  • hulpit
  • hulpitu‑
  • hulpind
  • hulpindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • hulpește
(să)
  • hulpească
  • hulpea
  • hulpi
  • hulpise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • hulpesc
(să)
  • hulpească
  • hulpeau
  • hulpi
  • hulpiseră
Intrare: vulpe
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vulpe
  • vulpea
plural
  • vulpi
  • vulpile
genitiv-dativ singular
  • vulpi
  • vulpii
plural
  • vulpi
  • vulpilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hulpe
  • hulpea
plural
  • hulpi
  • hulpile
genitiv-dativ singular
  • hulpi
  • hulpii
plural
  • hulpi
  • hulpilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

vulpe vulpes hulpe

  • 1. Mamifer carnivor sălbatic, de mărimea unui câine, cu blana roșcată, cu coada lungă și stufoasă, cu urechile ascuțite și cu botul îngust (Vulpes vulpes).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: vulpoaică diminutive: vulpișoară 5 exemple
    exemple
    • Vulpea stă lîngă vizuină și nu se îndură să meargă la vînat. GÎRLEANU, L. 18.
      surse: DLRLC
    • Vulpile codane, cu blana împlinită de iarnă, sar sprintene încoace și-ncolo. ANGHEL-IOSIF, C. L. 169.
      surse: DLRLC
    • Era odată o vulpe, vicleană ca toate vulpile. CREANGĂ, O. A. 295.
      surse: DLRLC
    • Merge iarna pe poiană Și-i gătită ca ș-o doamnă (Vulpea). GOROVEI, C. 398.
      surse: DLRLC
    • Vulpea, când n-ajunge la struguri, zice că sunt acri.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie La mâncare lup și la treabă vulpe, se spune despre omul leneș și mâncăcios.
      surse: DLRLC
    • 1.2. Vulpe argintie = specie de vulpe cu blana neagră cu luciu argintiu.
      surse: DEX '09 DEX '98 NODEX
    • 1.3. Vulpe polară = vulpe cu blana albicioasă.
      surse: NODEX
    • 1.4. expresie A avea ochi de vulpe = a avea căutătura vicleană.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.5. expresie A tocmi vulpea din pădure = a negocia un lucru pe care nu-l ai (la îndemână).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Să nu mai tocmim vulpea din pădure; să nu ne mai certăm pe ceea ce nu are nimeni dintre noi. BOLLLAC, O. 227.
        surse: DLRLC
    • 1.6. Blana acestui animal.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • [Curtenii] în vremea lui Radu Mihnea-voievod... purtau... cabaniță cu jder și cu vulpi. BĂLCESCU, O. I 122.
        surse: DLRLC
  • 2. figurat Persoană vicleană, șireată.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 2 exemple
    exemple
    • Dacă apoi relațiile între cele două partide ar fi fost așa de încordate, se putea să nu fi simțit nimic vulpea fină care era Iordache Ruset? IORGA, L. I 315.
      surse: DLRLC
    • Ce folos că ești frumoasă... Că-mi ești vulpe cam șireată Care-nșală lumea toată. PANN, la CADE.
      surse: DLRLC
  • 3. regional Dar în bani sau în vin pe care, după datina de la nunți, mirele, dacă este din alt sat, este obligat să-l dea flăcăilor din satul miresei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
    exemple
    • Dacă... mirele voiește ca atît lui cît și miresei să nu i se întîmple nimica, plătește mai întîi fără cea mai mică împotrivire vulpea cerută. MARIAN, NU. 603.
      surse: DLRLC
  • 4. Soi de strugure cu ciorchinele lung, cu boabele rare, dulci, de culoare roșiatică.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Avusese o vie, numai vulpe... la Dealul Mare. BASSARABESCU, la CADE.
      surse: DLRLC
    • Unele gospodine culeg... din speciile care au bobițele mai tari, precum sînt strugurii de poamă, coarnă, verde, mare, vulpe etc. PAMFILE, I. C. 240.
      surse: DLRLC
  • 5. Ferestruică în acoperișul caselor țărănești, prin care iese fumul din pod.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie: