2 intrări

8 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HUGHENÓT, -Ă, hughenoți, -te, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Nume dat adepților din Franța ai curentului protestant calvin din sec. XVI-XVIII. 2. Adj. Care aparține hughenoților (1), privitor la hughenoți – Din fr. huguenot.

HUGHENÓT, -Ă, hughenoți, -te, s. m. și f. Nume dat adepților din Franța ai curentului protestant calvin din sec. XVI-XVIII. – Din fr. huguenot.

HUGHENÓT, -Ă, hughenoți, -te, s. m. și f. Nume dat adepților din Franța ai curentului religios protestant din secolul al XVI-lea și al XVII-lea. L-a prins de braț... Ești hughenot și tu, așa-i? COȘBUC, P. I 140.

HUGHENÓT, -Ă s.m. și f. Nume dat în Franța protestanților; protestant, partizan al Reformei calvine. [< fr. huguenot].

HUGHENÓT, -Ă s. m. f. nume dat odinioară în Franța protestanților. (< fr. hguguenot)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

hughenótă s. f., pl. hughenóte

!hughenót adj. m., s. m., pl. hughenóți; adj. f., s. f. hughenótă, pl. hughenóte


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

hughenót, -ă, hughenoți, -te s. m. și f. Nume dat adepților din Franța ai curentului protestant calvin din sec. 16. Catolicii au dus împotriva lor opt războaie religioase, cea mai sângeroasă luptă având loc în noaptea de 23 spre 24 august 1572, cunoscută sub numele de „Noaptea sf. Bartolomeu”, când au fost uciși 4.000 (după surse catolice) sau 20.000 (după surse protestante) de hughenoți. – Din fr. huguenot.

Intrare: hughenotă
hughenotă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hugheno
  • hughenota
plural
  • hughenote
  • hughenotele
genitiv-dativ singular
  • hughenote
  • hughenotei
plural
  • hughenote
  • hughenotelor
vocativ singular
plural
Intrare: hughenot (adj.)
hughenot1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hughenot
  • hughenotul
  • hughenotu‑
  • hugheno
  • hughenota
plural
  • hughenoți
  • hughenoții
  • hughenote
  • hughenotele
genitiv-dativ singular
  • hughenot
  • hughenotului
  • hughenote
  • hughenotei
plural
  • hughenoți
  • hughenoților
  • hughenote
  • hughenotelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

hughenot (adj.)

etimologie:

hughenot, -ă (persoană) hughenotă

  • 1. Nume dat adepților din Franța ai curentului protestant calvin din secolele XVI-XVIII.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • L-a prins de braț... Ești hughenot și tu, așa-i? COȘBUC, P. I 140.
      surse: DLRLC

etimologie: