2 definiții pentru hrențui


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

hrențui v vz hrentui


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

hrențuí vb. (ind. prez. 1 hrențuiesc)

Intrare: hrențui
verb (V408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • hrențui
  • hrențuire
  • hrențuit
  • hrențuitu‑
  • hrențuind
  • hrențuindu‑
singular plural
  • hrențuiește
  • hrențuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • hrențuiesc
(să)
  • hrențuiesc
  • hrențuiam
  • hrențuii
  • hrențuisem
a II-a (tu)
  • hrențuiești
(să)
  • hrențuiești
  • hrențuiai
  • hrențuiși
  • hrențuiseși
a III-a (el, ea)
  • hrențuiește
(să)
  • hrențuiască
  • hrențuia
  • hrențui
  • hrențuise
plural I (noi)
  • hrențuim
(să)
  • hrențuim
  • hrențuiam
  • hrențuirăm
  • hrențuiserăm
  • hrențuisem
a II-a (voi)
  • hrențuiți
(să)
  • hrențuiți
  • hrențuiați
  • hrențuirăți
  • hrențuiserăți
  • hrențuiseți
a III-a (ei, ele)
  • hrențuiesc
(să)
  • hrențuiască
  • hrențuiau
  • hrențui
  • hrențuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)