14 definiții pentru horticultor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HORTICULTÓR, -OÁRE, horticultori, -oare, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu horticultura. – Din fr. horticulteur.

horticultor, ~oare smf, a [At: DA ms / Pl: ~i, ~oare / E: fr horticulteur] 1-2 (Specialist) care se ocupă cu grădinăritul.

HORTICULTÓR, -OÁRE, horticultori, -oare, s. m. și f.[1] Persoană care se ocupă cu horticultura. – Din fr. horticulteur. modificată

  1. Am adăugat indicația „și f.”. — gall

HORTICULTÓR, -OÁRE, horticultori, -oare, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu horticultura.

HORTICULTÓR, -OÁRE s.m. și f. Specialist în horticultură. [< fr. horticulteur].

HORTICULTÓR, -OÁRE s. m. f. specialist în horticultură. (< fr. horticulteur)

horticultor m. cel ce se ocupă cu cultura grădinilor.

orticultor[1], ~oare smf, a vz horticultor

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

*orticultór, -oáre s. (lat. hortus, grădina, și cultor, cultivator). Cultivator de grădinĭ, de florĭ. – Maĭ des hort-.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

horticultór s. m., pl. horticultóri

horticultór s. m., pl. horticultóri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

HORTICULTÓR s. florar, grădinar. (~ul cultivă flori.)

HORTICULTOR s. florar, grădinar. (~ cultivă flori.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

HORTI- „grădină, livadă”. ◊ L. hortus, i „grădină, livadă” > fr. horti-, engl. id. > rom. horti-.~col (v. -col1), adj., care crește în grădină; ~cultor (v. -cultor), s. m. și f., specialist în horticultură; ~cultură (v. -cultură), s. f., știință care tratează despre cultivarea grădinilor; ~fug (v. -fug), adj., (despre plante) evadat din grădină.

Intrare: horticultor
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • horticultor
  • horticultorul
  • horticultoru‑
plural
  • horticultori
  • horticultorii
genitiv-dativ singular
  • horticultor
  • horticultorului
plural
  • horticultori
  • horticultorilor
vocativ singular
  • horticultorule
plural
  • horticultorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

horticultor, -oare horticultoare

etimologie: