14 definiții pentru „horticultor”   declinări

HORTICULTÓR, -OÁRE, horticultori, -oare, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu horticultura. – Din fr. horticulteur.

Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

HORTICULTÓR, -OÁRE, horticultori, -oare, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu horticultura. – Din fr. horticulteur.

Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

Am adăugat indicația „și f.”. - gall

HORTICULTÓR, -OÁRE, horticultori, -oare, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu horticultura.

Sursa: DLRLC (1955-1957) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

horticultór s. m., pl. horticultóri

Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

horticultór s. m., pl. horticultóri

Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

HORTICULTÓR s. florar, grădinar. (~ul cultivă flori.)

Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

HORTICULTÓR, -OÁRE s.m. și f. Specialist în horticultură. [< fr. horticulteur].

Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

HORTICULTÓR, -OÁRE s. m. f. specialist în horticultură. (< fr. horticulteur)

Sursa: MDN '00 (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

horticultor m. cel ce se ocupă cu cultura grădinilor.

Sursa: Șăineanu, ed. VI (1929) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

horticultoáre s. f., g.-d. art. horticultoárei; pl. horticultoáre

Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

horticultoáre s. f., g.-d. art. horticultoárei; pl. horticultoáre

Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*orticultór, -oáre s. (lat. hortus, grădina, și cultor, cultivator). Cultivator de grădinĭ, de florĭ. – Maĭ des hort-.

Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

HORTICULTÓR s. florar, grădinar. (~ cultivă flori.)

Sursa: Sinonime82 (1982) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

HORTI- „grădină, livadă”. ◊ L. hortus, i „grădină, livadă” > fr. horti-, engl. id. > rom. horti-.~col (v. -col1), adj., care crește în grădină; ~cultor (v. -cultor), s. m. și f., specialist în horticultură; ~cultură (v. -cultură), s. f., știință care tratează despre cultivarea grădinilor; ~fug (v. -fug), adj., (despre plante) evadat din grădină.

Sursa: DETS (1987) | Adăugată de Ladislau Strifler | Semnalează o greșeală | Permalink