horji vt [At: BUGNARIU, N., ap. DA ms / Pzi: ~jesc / E: mg horzsolni, cf horțăi] (Reg) 1 A freca. 2 A scobi jgheaburi în șindrile cu horjul¹ (1). 3 A desface grăunțele de porumb de pe știulete cu horjul¹ (3). 4 (Fig) A profita (de pe urma cuiva).

horji, horjesc, vb. IV (reg.) a freca.

horji, horjesc, vb. tranz. – A freca o suprafață cu ajutorul unui obiect (Faiciuc, 2008). – Cf. magh. horzsolni „a freca, a roade; a zgâria” (MDA).