Definiția cu ID-ul 950869:
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
hordău, hordauă, s.n. – (reg.) Butoi, ciubăr (Maram.): „Da’ mă-ngroape-n fogodău, / Cu capu’ lângă hordău” (Bilțiu, 2006: 100). ♦ (onom.) Hordău, nume de familie (41 de persoane cu acest nume, în Maramureș, în 2007). – Din magh. hordó „butoi” (Scriban, MDA).