2 intrări

19 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HÓRBODĂ s. f. v. horbotă.

HÓRBOT s. n. v. horbotă.

HÓRBOTĂ, horbote, s. f. (Reg.) Dantelă. [Var.: hórbodă, órbotă s. f., (rar) hórbot s. n.] – Din pol. forbot.

HÓRBOTĂ, horbote, s. f. (Reg.) Dantelă. [Var.: hórbodă, órbotă s. f., (rar) hórbot s. n.] – Din pol. forbot.

ÓRBOTĂ s. f. v. horbotă.

horbotă sf [At: (a. 1781) IORGA, S. D. VIII, 7 / V: ~odă, horbot sn, orbotă / Pl: ~te / E: pn forbot] (Reg) Dantelă.

HÓRBOTĂ, horbote, s. f. (Mai ales în Mold.) Dantelă. Ca o horbotă lucrată de o mînă răbdătoare, măiastră, era creasta Bucegilor. PAS, L. II 156. O masă rotundă, lustruită, la mijloc, c-o horbotă colorată aruncată deasupra. SADOVEANU, O. V 13. Băiatul... era drăguț, cuminte, și la expoziția de lucru a pensionului, în toți anii, avea și el horbote împletite, dantele și monograme cusute pe batiste de mînușița lui. VLAHUȚĂ, O. A. 256. ◊ Fig. Nou și curat, ca din horbota spumii, Un neam mai frumos se ivește. BANUȘ, B. 113. De pe zarea prundurilor, luna albă s-a ridicat deasupra horbotei de frunzișuri în cealaltă parte a poieniței. SADOVEANU, F. J. 648. A-nmărmurit o horbotă de nor subțire. CAZIMIR, L. U. 8. – Variante: hórbotă (HOGAȘ, M. N. 20), órbotă (DELAVRANCEA, S. 60) s. f., (neobișnuit) hórbot (ALECSANDRI, P. II 504) s. n.

HÓRBOTĂ ~e f. 1) Împletitură sau țesătură fină, ușoară din fire subțiri cu modele variate, folosită ca garnitură la obiectele de îmbrăcăminte sau la alte obiecte din produse textile (rufe, perdele etc.); dantelă. 2) la pl. Varietăți ale unei astfel de împletituri sau țesături. 3) Înveliș de promoroacă ce îmbracă copacii iarna. /<pol. forbot

horbote f. pl. dantele ordinare. [Pol. FORBOT].

horbótă f., pl. e (din *orbotă, met. din pol. rut. robóta, lucrare, robotă, dim. robótka, broderie, dantelă. P. met., cp. cu germ. arbeit, lucrare). Dantelă. – În nord și răbótcă, pl. e: față de masă albă cu poale lungĭ cusute în răbotce (Adela Xen. 474). – Și horboțică, pl. țéle. V. rocodele.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

hórbotă (reg.) s. f., g.-d. art. hórbotei; pl. hórbote


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

horbótă (hórbote), s. f. – (Mold.) Dantelă. Pol. forbot (Cihac, II, 140; Tiktin; DAR). – Der. (in)horbotat, adj. (împodobit cu dantelă).

Intrare: horbodă
horbodă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: horbotă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • horbotă
  • horbota
plural
  • horbote
  • horbotele
genitiv-dativ singular
  • horbote
  • horbotei
plural
  • horbote
  • horbotelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • horbodă
  • horboda
plural
  • horbode
  • horbodele
genitiv-dativ singular
  • horbode
  • horbodei
plural
  • horbode
  • horbodelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • orbotă
  • orbota
plural
  • orbote
  • orbotele
genitiv-dativ singular
  • orbote
  • orbotei
plural
  • orbote
  • orbotelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • horbot
  • horbotul
  • horbotu‑
plural
  • horbote
  • horbotele
genitiv-dativ singular
  • horbot
  • horbotului
plural
  • horbote
  • horbotelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

horbotă horbodă orbotă horbot

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 6 exemple
    exemple
    • Ca o horbotă lucrată de o mînă răbdătoare, măiastră, era creasta Bucegilor. PAS, L. II 156.
      surse: DLRLC
    • O masă rotundă, lustruită, la mijloc, c-o horbotă colorată aruncată deasupra. SADOVEANU, O. V 13.
      surse: DLRLC
    • Băiatul... era drăguț, cuminte, și la expoziția de lucru a pensionului, în toți anii, avea și el horbote împletite, dantele și monograme cusute pe batiste de mînușița lui. VLAHUȚĂ, O. A. 256.
      surse: DLRLC
    • figurat Nou și curat, ca din horbota spumii, Un neam mai frumos se ivește. BANUȘ, B. 113.
      surse: DLRLC
    • figurat De pe zarea prundurilor, luna albă s-a ridicat deasupra horbotei de frunzișuri în cealaltă parte a poieniței. SADOVEANU, F. J. 648.
      surse: DLRLC
    • figurat A-nmărmurit o horbotă de nor subțire. CAZIMIR, L. U. 8.
      surse: DLRLC

etimologie: