28 de definiții pentru hogeac

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HOGEAC, hogeacuri, s. n. 1. (Reg.) Coș (la o casă); horn, fumar. 2. (Înv.; în forma ogeac) Numele unui corp de trupă; loc sau local unde stătea acest corp. [Var.: hogeag, ogeac[1] s. n.] – Din tc. ocak. corectat(ă)

  1. În original, greșit acc.: ogeac LauraGellner

OGEAC s. n. v. hogeag.

hogeag sn [At: DA ms / V: o~ / Pl: ~uri / E: tc oçak] 1 (Reg) Coș (la o casă) Si: horn, fumar. 2 (Înv; îf ogeac) Corp de trupă. 3 Local unde stătea acest corp.

ogeac[1] sn vz hogeag

  1. În definiția principală, varianta de față este tipărită: ogeag LauraGellner

HOGEAG, hogeaguri, s. n. 1. (Reg.) Coș (la o casă); horn, fumar. 2. (Înv.; în forma ogeac) Numele unui corp de trupă; loc sau local unde stătea acest corp. [Var.: ogeac[1] s. n.] – Din tc. ocak. corectat(ă)

  1. Am corectat accentul variantei (în DEX apare ogeac). — gall

HOGEAG, hogeaguri, s. n. (Mold.) Coș (8), horn (1). Hogeagul sobei suia pe lîngă părete, în pod. SADOVEANU, F. J. 597. Un fum tot se mai vedea ieșind pe hogeagul aplecat. DUNĂREANU, CH. 74. – Pl. și: hogege (C. PETRESCU, Î. II 5). – Variantă: ogeac (TEODORESCU, P. P. 642), ogeag (ALECSANDRI, T. 103) s. n.

HOGEAG ~uri n. pop. Canal de evacuare a fumului din sobă, scos la o anumită înălțime deasupra acoperișului unei case; coș. /<turc. oțak

ogeac n. 1. od. corp militar: ogeacul neferilor; l’a luat la ogeac, a pus mâna pe el, l’a acaparat; 2. azi, Mold. coș de sobă: s’aprinsese ogeacul dela bucătărie AL. [Turc. ODJAK, cămin, familie, corp militar].

ogeác n., pl. ogece și ogeacurĭ (turc. oğac, horn, casă, familie, corp de armată în timpu ĭenicerilor; ngr. udzáki; bg. sîrb. oğak, curte; rus. očag, vatră. V. orceag). Vechĭ. Corp (de armată, de seĭmeni, de arnăuțĭ). Casă, familie, sălaș de Țiganĭ. Breaslă. Colonie (maĭ ales în Muntenia și Moldova). Partid: candidat al ogeaculuĭ (Car.). A lua la ogeac, a încorpora, a acapara. Azĭ. Nord (ogeac, hogeac și hogeag). Horn, bageac. Olt.? Camera în care e hornu: cum deschid ușa caseĭ, daŭ de ogeac (Neam. Rom. 3, 43).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

hogeac (reg.) s. n., pl. hogeacuri

hogeac (reg.) s. n., pl. hogeacuri

ogeac (= hogeag) s. n., pl. ogeacuri (ogece)

ogeag (= hogeag) s. n. (pl. ogeaguri)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

HOGEAG s. v. campadură, cămin, coș, horn.

hogeag s. v. CAMPADURĂ. CĂMIN. COȘ. HORN.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ogeac (ogeacuri), s. n.1. Cămin, familie, ansamblu de persoane care trăiesc în casă. – 2. Corp, corporație, grupare. – 3. (Mold.) Horn. – 4. (Olt.) Vestibulul în care se află de obicei vatra. – Var. (Mold.) hogeac, (h)ogeag. Mr. ugeache, megl. ogeac. Tc. ocak (Șeineanu, II, 276; Lokotsch 1587), cf. ngr. οὐτσάκι, alb., bg., sb. ogak.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ogeac, ogeacuri, s.n. (înv.; pop.) 1. corp de armată (seimeni, arnăuți). 2. casă, familie, sălaș de țigani. 3. breaslă, colonie, partid. 4. horn, coș.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

hogeac, hogeacuri s. n. 1. loc de tăinuire a obiectelor furate de hoți. 2. garsonieră, cameră sau apartament pus la dispoziția unor cupluri pentru întreținerea de relații sexuale.

ogeac, ogeacuri s. n. 1. garsonieră; apartament de bloc. 2. cameră subînchiriată cu ora pentru întreținerea de relații sexuale.

Intrare: hogeac
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hogeac
  • hogeacul
  • hogeacu‑
plural
  • hogeacuri
  • hogeacurile
genitiv-dativ singular
  • hogeac
  • hogeacului
plural
  • hogeacuri
  • hogeacurilor
vocativ singular
plural
ojag
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
hogeag1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hogeag
  • hogeagul
  • hogeagu‑
plural
  • hogeaguri
  • hogeagurile
genitiv-dativ singular
  • hogeag
  • hogeagului
plural
  • hogeaguri
  • hogeagurilor
vocativ singular
plural
hogeag2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N18)
Surse flexiune: DLRLC
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hogeag
  • hogeagul
  • hogeagu‑
plural
  • hogege
  • hogegele
genitiv-dativ singular
  • hogeag
  • hogeagului
plural
  • hogege
  • hogegelor
vocativ singular
plural
ogeac1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ogeac
  • ogeacul
  • ogeacu‑
plural
  • ogeacuri
  • ogeacurile
genitiv-dativ singular
  • ogeac
  • ogeacului
plural
  • ogeacuri
  • ogeacurilor
vocativ singular
plural
ogeac2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N17)
Surse flexiune: DMLR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ogeac
  • ogeacul
  • ogeacu‑
plural
  • ogece
  • ogecele
genitiv-dativ singular
  • ogeac
  • ogeacului
plural
  • ogece
  • ogecelor
vocativ singular
plural
ogeag2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N18)
Surse flexiune: DLRLC
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ogeag
  • ogeagul
  • ogeagu‑
plural
  • ogege
  • ogegele
genitiv-dativ singular
  • ogeag
  • ogeagului
plural
  • ogege
  • ogegelor
vocativ singular
plural
ogeag1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DLRLC
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ogeag
  • ogeagul
  • ogeagu‑
plural
  • ogeaguri
  • ogeagurile
genitiv-dativ singular
  • ogeag
  • ogeagului
plural
  • ogeaguri
  • ogeagurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

hogeac, hogeacurisubstantiv neutru

  • 1. regional Coș (la o casă). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Hogeagul sobei suia pe lîngă părete, în pod. SADOVEANU, F. J. 597. DLRLC
    • format_quote Un fum tot se mai vedea ieșind pe hogeagul aplecat. DUNĂREANU, CH. 74. DLRLC
  • 2. învechit (În forma ogeac) Numele unui corp de trupă; loc sau local unde stătea acest corp. DEX '09 DEX '98
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.