8 definiții pentru hochim
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
HOCHIM, hochimuri, s. n. (Înv.) Ordin scris din partea sultanului. – Din tc. hŭkŭm.
HOCHIM, hochimuri, s. n. (Înv.) Ordin scris din partea sultanului. – Din tc. hŭkŭm.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
hochim sn [At: URECHE, ap. LET. I, 66/12 / V: (înv) ~ium / Pl: ~uri / E: tc hüküm] (Trî) Ordin scris din partea sultanului.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hochím n., pl. urĭ (turc. hüküm, d. ar. hükm, pl. hükümat, ordin). Ur. Ordin, poruncă. – Și hochimát (n., pl. urĭ), autorizare oficială.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
hochium sn vz hochim
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
hochim (înv.) s. n., pl. hochimuri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
hochim (înv.) s. n., pl. hochimuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
hochim s. n., pl. hochimuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
hochim (hochimuri), s. n. – Ordin scris al sultanului. Tc. hüküm (Tiktin; DAR). Sec. XVII, înv.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
hochim, hochimurisubstantiv neutru
- 1. Ordin scris din partea sultanului. DEX '98 DEX '09
etimologie:
- hŭkŭm DEX '98 DEX '09