6 definiții pentru hliban


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

hliban sn [At: CONTEMPORANUL, III, 618 / Pl: ~e / E: ucr хлиб] (Ucm; reg) Pâine.

HLIBÁN, hlibane, s. n. (Rar, regional) Pîine. S-au strîns băieții să mănînce hliban și borș. CONTEMPORANUL, III 618.

HLIBÁN, hlibane, s. n. (Reg.) Pâine. – Ucr. hlib „pâine” + suf. -an.

hliban m. Mold. pâine ordinară. [Rut. HLIB, pâine].


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: hliban
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hliban
  • hlibanul
  • hlibanu‑
plural
  • hlibane
  • hlibanele
genitiv-dativ singular
  • hliban
  • hlibanului
plural
  • hlibane
  • hlibanelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

hliban

etimologie: