Definiția cu ID-ul 712104:
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
hitetău, -auă, (hichetău), adj. – Înșelător, ademenitor, amețitor: „Horilcuța-i hichetauă” (Papahagi 1925: 194). – Probabil din magh. hitetlen „necredincios”.