9 definiții pentru hipuric


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HIPÚRIC, hipurici, adj. (În sintagma) Acid hipuric = derivat al acidului benzoic, prezent în vegetale, care se elimină din organism prin urină. – Din fr. hippurique.

hipuric am [At: LTR2 / Pl: ~ici / E: fr hippurique] (Îs) Acid ~ Derivat al acidului benzoic, prezent în vegetale, care se elimină din organism prin urină.

HIPÚRIC adj. (În sintagma) Acid hipuric = derivat al acidului benzoic, prezent în vegetale, care se elimină din organism prin urină. – Din fr. hippurique.

HIPÚRIC adj.m. Acid hipuric = acid organic existent în urina omului și a unor erbivore. [< fr. hippurique, cf. gr. hippos – cal, ouron – urină].

HIPÚRIC adj. acid ~ = acid organic în urina omului și a unor erbivore. (< fr. hippurique)

*ipúric, -ă adj. (vgr. ῾ippos, cal, și ur din urină). Chim. Se zice despre un acid care se află în urină, maĭ ales într’a rumegătoarelor.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!hipúric (hi-pu-/hip-u-) adj. m., pl. hipúrici


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

HIP-, v. HIPO-.~antropie (v. -antropie), s. f., monomanie în care bolnavul se crede transformat în cal; ~iatrie (v. -iatrie), s. f., 1. Studiul bolilor cabaline. 2. Arta de a îngriji caii; ~iatru (v. -iatru), s. m., specialist în hipiatrie; ~uric (v. -urie), s. f., prezența anormală a acidului hipuric în urină.

Intrare: hipuric
  • silabație: hi-pu-ric, hip-u-ric info
adjectiv masculin (AM13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hipuric
  • hipuricul
  • hipuricu‑
plural
  • hipurici
  • hipuricii
genitiv-dativ singular
  • hipuric
  • hipuricului
plural
  • hipurici
  • hipuricilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

hipuric

  • 1. (în) sintagmă Acid hipuric = derivat al acidului benzoic, prezent în vegetale, care se elimină din organism prin urină.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: