8 definiții pentru imnologie
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
imnologie sf [At: DN3 / Pl: ~gii / E: fr hymnologie] Știință care studiază poezia imnică.
IMNOLOGIE s.f. Știința poeziei imnice. [Var. himnologie s.f. / cf. fr. hymnologie].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IMNOLOGIE s. f. arta creării și studierii poeziei imnice. (< fr. hymnologie)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
imnologie s. f. Culegere de imnuri ◊ „Într-o convorbire mai veche, ne împărtășeați năzuința de a realiza o imnologie românească [...]” I.B. 7 XII 85 p. 5 (din imn + -logie)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
himnologie sf vz imnologie
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HIMNOLOGIE s.f. v. imnologie.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
imnologie s. f., g.-d. art. imnologiei
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
IMNO- (HIMNO-) „imn, imnic”. ◊ gr. hymnos „cîntec de biruință” > fr. hymno- > rom. imno- și himno-. □ ~logie (v. -logie1), s. f., știință a creării poeziei imnice.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
substantiv feminin (F134) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F134) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
imnologiesubstantiv feminin
- 1. Știința poeziei imnice. DN
etimologie:
- hymnologie DN