7 definiții pentru hilozoism


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HILOZOÍSM s. n. Teorie potrivit căreia întreaga materie ar fi vie, însuflețită, având capacitatea de a simți și de a gândi. – Din fr. hylozoïsme.

HILOZOÍSM s. n. Teorie potrivit căreia întreaga materie ar fi vie, însuflețită, având capacitatea de a simți și de a gândi. – Din fr. hylozoïsme.

hilozoism sn [At: DEX / Pl: ~e / E: fr hylozoïsme] Teorie conform căreia întreaga materie ar fî vie, însuflețită, având capacitatea de a simți și de a gândi.

HILOZOÍSM s.n. (Fil.) Teorie care atribuie viață tuturor lucrurilor din natură, capacitatea de a simți și de a gândi. [Pron. -zo-ism. / < fr. hylozoïsme, cf. gr. hyle – materie, zoe – viață].

HILOZOÍSM s. n. teorie filozofică potrivit căreia toate lucrurile din natură au viață, capacitatea de a simți și de a gândi. (< fr. hylozoïsme)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

HILOZOÍSM (HYLOZOISM) (< fr. {i}; {s} gr. hyle „materie” + zoe „viață”) s. n. Doctrină filozofică potrivit căreia întreaga natură este înzestrată cu viață. H. a susținut, într-o formă primară (brută), de unii dintre filozofii presocratici (Thales, Anaximene, Heraclit) și de stoicii greci, iar într-o formă spiritualistă, de gânditori ai Renașterii (B. Telesio, G. Bruno) și de platonicienii de la Cambridge. E.H. Haeckel a elaborat o formă materialistă de h.

Intrare: hilozoism
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hilozoism
  • hilozoismul
  • hilozoismu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • hilozoism
  • hilozoismului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

hilozoism

  • 1. Teorie potrivit căreia întreaga materie ar fi vie, însuflețită, având capacitatea de a simți și de a gândi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: