8 definiții pentru hilozoism
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
HILOZOISM s. n. Teorie potrivit căreia întreaga materie ar fi vie, însuflețită, având capacitatea de a simți și de a gândi. – Din fr. hylozoïsme.
HILOZOISM s. n. Teorie potrivit căreia întreaga materie ar fi vie, însuflețită, având capacitatea de a simți și de a gândi. – Din fr. hylozoïsme.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
hilozoism sn [At: DEX / Pl: ~e / E: fr hylozoïsme] Teorie conform căreia întreaga materie ar fî vie, însuflețită, având capacitatea de a simți și de a gândi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HILOZOISM s.n. (Fil.) Teorie care atribuie viață tuturor lucrurilor din natură, capacitatea de a simți și de a gîndi. [Pron. -zo-ism. / < fr. hylozoïsme, cf. gr. hyle – materie, zoe – viață].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HILOZOISM s. n. teorie filozofică potrivit căreia toate lucrurile din natură au viață, capacitatea de a simți și de a gândi. (< fr. hylozoïsme)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
hilozoism s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
hilozoism s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
hilozoism s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
HILOZOÍSM (HYLOZOISM) (< fr. {i}; {s} gr. hyle „materie” + zoe „viață”) s. n. Doctrină filozofică potrivit căreia întreaga natură este înzestrată cu viață. H. a susținut, într-o formă primară (brută), de unii dintre filozofii presocratici (Thales, Anaximene, Heraclit) și de stoicii greci, iar într-o formă spiritualistă, de gânditori ai Renașterii (B. Telesio, G. Bruno) și de platonicienii de la Cambridge. E.H. Haeckel a elaborat o formă materialistă de h.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
hilozoismsubstantiv neutru
- 1. Teorie potrivit căreia întreaga materie ar fi vie, însuflețită, având capacitatea de a simți și de a gândi. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- hylozoïsme DEX '09 DEX '98 DN