2 definiții pentru hilemorfism


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HILEMORFÍSM s. n. doctrină care fundamentează existența corpurilor pe unirea a două principii: „materia” (pură, pasivă, potențială) și „forma substanțială” (activă, determinantă). (< fr. hylémorphisme)


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

HILEMORFÍSM (cf. gr. hyle „materie” + morphe „formă”) s. f. Doctrină metafizică aristotelico-scolastică potrivit căreia existența naturală este constituită în substanța ei de materie și formă ca principiul potențial, respectiv principiu actual.

Intrare: hilemorfism
hilemorfism substantiv neutru
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hilemorfism
  • hilemorfismul
  • hilemorfismu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • hilemorfism
  • hilemorfismului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)