3 definiții pentru heteroză
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
HETEROZĂ s. f. (lingv.) înlocuire a unei expresii precise cu una mai puțin precisă, de obicei un nume propriu de oraș cu un nume comun care exprimă atributul său. (< fr. hétérose)
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
heteroză s. f., pl. heteroze
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
heteroză (gr. heterosis „schimbare”), figură de substituție, de ordin exclusiv lexical, în genul antonomazei (A), constând în înlocuirea unei expresii precise cu una mai puțin precisă, de obicei un nume propriu de oraș cu un nume comun care exprimă atributul său și care devine un nume propriu, de ex. Capitală pentru București; cf. lat. Urbs pentru Roma. Sau un nume de persoană cu unul comun, care arată originea persoanei, devenit nume propriu: „Moldoveanu”, „Olteanu”, „Munteanu”, „Vrânceanu” etc. Cf. lat.: Poenus „unul anume dintre puni, cartaginezi” (cf. G., p. 63)
- sursa: DFS (1995)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
heteroză, heterozesubstantiv feminin
- 1. Înlocuire a unei expresii precise cu una mai puțin precisă, de obicei un nume propriu de oraș cu un nume comun care exprimă atributul său. MDN '00
etimologie:
- hétérose MDN '00