8 definiții pentru hereghie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

hereghie1 sf [At: IORGA, B. R. 13 / Pl: ~ii / E: cf herghie] (Înv) Monetărie a statului.

hereghie3 sf [At: COMAN, GL. / V: ~edie / Pl: ~ii / E: nct] (Reg) 1 Lipsă. 2 Nevoie.

hereghie2 sf [At: M. COSTIN, ap. DA ms / V: ghe~ / Pl: ~ii / E: ns cf mg eredni] (Mol; înv) 1 Origine. 2 Neam. 3 Familie. 4 (Csc) Rubedenii.

HEREGHIE s.f. (Mold.) Origine. Iară. dintr-altă parte scrie hereghia de Moldova. M. COSTIN. Lăsînd ghereghia (lemma: neamul) legii tătîne-său. DOSOFTEI, VS; cf. CANTEMIR, IST. Etimologie: cf. magh. eredni. Vezi și arădat, arădui. Cf. arădat.

hereghíe f. (din *hărăghie [ca și hărăgar], d. ngr. haragi, batere de monetă, d. harázo, taĭ în, gravez, vgr. harásso, imprim. V. caracter). Vechĭ. Tarapana, bănărie, monetărie. Marcă, origine, neam.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

hereghíe (hereghíi), s. f. – Monetărie. Ngr. χαραγί, de la χαράζω „a grava, a imprima” (Scriban). Sec. XVII, înv.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

hereghíe1, hereghíi, s.f. (înv.) monetăria statului.

hereghíe2, hereghíi, s.f. (reg.) origine, neam.

Intrare: hereghie
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hereghie
  • hereghia
plural
  • hereghii
  • hereghiile
genitiv-dativ singular
  • hereghii
  • hereghiei
plural
  • hereghii
  • hereghiilor
vocativ singular
plural