HEPATIC, -Ă, hepatici, -ce, adj. Care aparține ficatului, referitor la ficat, care provine de la ficat. – Din fr. hépatique.

hepatic, ~ă a [At: DL / Pl: ~ici, ~ice / E: fr hépatique] 1 Specific ficatului. 2 Referitor la ficat. 3 Care aparține ficatului. 4 Care provine de la ficat.

HEPATIC, -Ă, hepatici, -ce, adj. Care aparține ficatului, referitor la ficat, de ficat. – Din fr. hépatique.

HEPATIC, -Ă, hepatici, -e, adj. Privitor la ficat, (care ține) de ficat. Calcul hepatic. Insuficiență hepatică.

HEPATIC, -Ă adj. Referitor la ficat; de (la) ficat, al ficatului. [< fr. hépatique, cf. gr. hepatikos < hepar – ficat].

HEPATIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de ficat. (< fr. hépatique)

HEPATIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de ficat; propriu ficatului. Boală ~ că. 3) și substantival Care suferă de ficat; bolnav de ficat. /<fr. hépatique

*epátic, -ă adj. (vgr. ῾epatikós, d. ῾êpar, ῾épatos, ficat). Anat. Al ficatuluĭ: canalu epatic. F. Pl. Bot. Gen de ranunculacee.

hepatic adj. m., pl. hepatici; f. hepatică, pl. hepatice

hepatic adj. m., pl. hepatici; f. hepatică, pl. hepatice

hepatic adj. m., pl. hepatici; f. sg. hepatică, pl. hepatice

HEPATIC adj., s. (MED.) (livr.) bilios. (Bolnav ~.)

HEPÁTICE (< fr. {i}; {s} gr. hepatikos „ficat”) s. f. pl. Clasă de briofite (mușchi) cu corpul vegetativ format dintr-un tal nediferențiat în tulpină (ex. fierea-pământului).

Anemone hepatica L. (syn. Hepatica triloba Gilib.: H. nobilis Schreb.). Specie ce înflorește primăvara devreme. Flori (foliole pînă la 9) violete-albastre, la exterior luciocase. Frunzele involucrului 3, situate foarte aproape de baza florii, pe o tijă dreaptă de pînă la 14 cm înălțime, fin-păroasă. Frunzele taazale lucioase, coriacee, cu pețioli lungi, au 3 lobi întregi.

hepatic, -ă, hepatici, -e s. m., s. f. persoană de rasă mongoloidă.