HENEGOUWEN v. Hainaut.

HAINAUT [enó] (HENEGOUWEN) [há:nəkouə], regiune istorică la V de Masivul Ardeni (Belgia de S și N Franței), străbătută de fl. Escaut (cu afl. său Haine), afl. dr. al Meusei. Vechi expl. de huilă (Borinage și Charleroi). Ind. metalurgică, chimică, a sticlei, textilă și alim. Culturi de grâu și sfeclă de zahăr. Comitatul H. a fost întemeiat în sec. 9. Prin Tratatul de la Delft (1428), a intrat în stăpânirea ducilor de Burgundia, iar în 1477 (definitiv în 1482), în cea a Habsburgilor, devenind una dintre cele 17 provincii ale Țărilor de Jos. Conform prevederilor Păcii de la Nijmegen (1678), partea meridională a fost alipită Franței; în 1830, restul terit. a fost inclus în Belgia.