8 definiții pentru hemerolog


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HEMEROLÓG, hemerologi, s. m. Autor de calendare; persoană care studiază probleme legate de calendare. – Din fr. hémérologue.

hemerolog sm [At: DN3 / Pl: ~ogi / E: fr hémérologue] 1 Autor de calendare. 2 Persoană care studiază probleme legate de calendare.

HEMEROLÓG, hemerologi, s. m.[1] Autor de calendare; persoană care studiază probleme legate de calendare. – Din fr. hémérologue.

  1. Restricția la m. nu are sens. — gall

HEMEROLÓG s.m. Autor de calendare. ♦ Cel care studiază problemele legate de calendare. [< fr. hémérologue].

HEMEROLÓG, -Ă s. m. f. 1. autor de calendare. 2. cel care studiază problemele legate de calendare. (< fr. hémérologue)

HEMEROLÓG ~i m. 1) Autor de calendare. 2) Persoană care studiază problemele legate de calendare. /<fr. héméroloque


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

hemerológ s. m., pl. hemerológi


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

HEMERO-1 „timpul zilei, calendar”. ◊ gr. hemera „parte, zi” > fr. héméro- și éméro-, it. emero- > rom. hemero-.~log (v. -log), s. m., 1. Autor de calendare. 2. Persoană care studiază problemele legate de calendare; ~logie (v. -logie1), s. f., știința de a alcătui calendare; ~patie (v. -patie), s. f., maladie care nu se produce sau care nu apare decît în timpul zilei; ~tecă (v. -tecă), s. f., bibliotecă de publicații periodice.

Intrare: hemerolog
substantiv masculin (M14)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hemerolog
  • hemerologul
  • hemerologu‑
plural
  • hemerologi
  • hemerologii
genitiv-dativ singular
  • hemerolog
  • hemerologului
plural
  • hemerologi
  • hemerologilor
vocativ singular
  • hemerologule
plural
  • hemerologilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

hemerolog hemerologă

  • 1. Autor de calendare; persoană care studiază probleme legate de calendare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: