5 definiții pentru heliotehnic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HELIOTÉHNIC, -Ă, heliotehnici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Tehnică de utilizare a energiei solare prin transformarea luminii naturale în curent electric cu ajutorul fotopilelor. 2. Adj. De heliotehnică (1). [Pr.: -li-o-] – Din fr. héliotechnique.

HELIOTÉHNIC, -Ă, heliotehnici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Tehnică de utilizare a energiei solare prin transformarea luminii naturale în curent electric cu ajutorul fotopilelor. 2. Adj. De heliotehnică (1). [Pr.: -li-o-] – Din fr. héliotechnique.

heliotehnic, ~ă [At: DEX2 / P: ~li-o~ / Pl: ~ici, ~ice / E: fr héliotechnique] 1 Tehnică de obținere a curentului electric din energia luminii solare, cu ajutorul fotopilelor. 2 a Referitor la heliotehnică (1). 3 a Specific heliotehnicii (1). 4 a Care aparține heliotehnicii (1).

HELIOTÉHNIC, -Ă I. adj. referitor la heliotehnică. II. s. f. tehnică ce urmărește a transforma energia solară în curent electric cu ajutorul fotopilelor. (< fr. héliotechnique)

heliotéhnic, -ă (electr.) 1. s. f. „Boom-ul heliotehnicii. În cadrul preocupărilor pentru economisirea combustibililor clasici, în S.U.A. se extinde utilizarea instalațiilor care folosesc energia solară.” Sc. 29 X 77 p. 6. Heliotehnica sporește randamentul plantelor.” Sc. 25 XI 78 p. 5. 2. adj. „Dispozitivele heliotehnice le furnizează energia necesară pentru iluminat.” Sc. 14 V 80 p. 3 (din fr. héliotechnique; L 1962; DEX-S)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

heliotéhnic adj. m. (sil. -li-o-), pl. heliotéhnici; f. sg. heliotéhnică, pl. heliotéhnice

Intrare: heliotehnic
heliotehnic adjectiv
  • silabație: -li-o- info
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • heliotehnic
  • heliotehnicul
  • heliotehnicu‑
  • heliotehnică
  • heliotehnica
plural
  • heliotehnici
  • heliotehnicii
  • heliotehnice
  • heliotehnicele
genitiv-dativ singular
  • heliotehnic
  • heliotehnicului
  • heliotehnice
  • heliotehnicei
plural
  • heliotehnici
  • heliotehnicilor
  • heliotehnice
  • heliotehnicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

heliotehnic

etimologie: