2 intrări
20 de definiții
din care- explicative (14)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
hatarag sn vz hădărag
HADARAG s. m. v. hădărag.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HADARAG s. m. v. hădărag.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HĂDĂRAG, hădăragi, s. m. (Reg.) 1. Lemnul gros și mobil al îmblăciului cu care se bat cerealele. 2. Piesă de lemn sprijinită pe piatra de moară, care scutură teica, lăsând să cadă boabele din coșul morii; hădărău. 3. Fiecare dintre lemnele de care trag pescarii la năvod. 4. Mânerul de lemn cu care se învârtește râșnița. [Var.: hadarag s. m.] – Cf. magh. hadaró.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HĂDĂRAG, hădăragi, s. m. (Reg.) 1. Lemnul gros și mobil al îmblăciului cu care se bat cerealele. 2. Piesă de lemn sprijinită pe piatra de moară, care scutură teica, lăsând să cadă boabele din coșul morii; hădărău. 3. Fiecare dintre lemnele de care trag pescarii la năvod. 4. Mânerul de lemn cu care se învârtește râșnița. [Var.: hadarag s. m.] – Cf. magh. hadaró.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
hadarag smn vz hădărag
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hădarg smn vz hădărag
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hădărag smn [At: MARIAN, ap. DA ms / V: hadar~, hatar~, ~darg / Pl: ~agi și ~age / E: hădărău css] 1 Lemn al îmblăciului cu care se lovesc grânele Si: hădărău (1), hădărog. 2 (Lpl; șîf ~dargi) Lemne cu care se trage năvodul Si: cleci, cofuze, daragi. 3 (Mor) Băț care bate grăunțele ca să curgă între pietre. 4 (Îf hadarag) Băț cu care este învârtită râșnița Si: hădărău (2). 5 Parte a războiului de țesut nedefinită mai îndeaproape. 6 (Pex) Băț mare. 7 (Reg) Hădărâugă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
otărag[1] sn vz hădărag
- Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HADARAG s. m. V. hădărag.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
HĂDĂRAG, hădăragi, s. m. (Atestat și în forma regională hadarag) Băț gros, avînd diferite întrebuințări. Doi din pescari... împing din cînd în cînd cu un hadarag. ȘEZ. IV 115. Fagi subțiri de hadaragi. ALECSANDRI, P. P. 316. ♦ Parte a îmblăciului formată din lemnul gros prins de prăjină, cu care se bat cerealele. ♦ Bățul de sub coșul morii, care lovește teica spre a face să treacă grăunțele între pietre. ♦ Fiecare din lemnele de care trag pescarii la năvod. Amîndouă capetele stau întinse pe cîte un băț gros, numit hadarag. ȘEZ. IV 113. ♦ Mînerul de lemn cu care se învîrtește rîșnița. Irina, cu o mînă pe hădăragu rîșniței și cu cealaltă în poala cu grăunțe, rîșnește cam alene. BUJOR, S. 75. – Variantă: (Mold.) hadarag s. m.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HĂDĂRAG ~gi m. 1) Băț scurt, gros și mobil al îmblăciului, cu care se bat cerealele. 2) Fiecare dintre cele două bețe ale unui voloc. /<ung. hadaró
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
hădărag m. 1. Tr. bățul scurt și gros al îmblăciului: fagi subțiri de hădăragi POP.; 2. Mold. lemnul volocului de care trag pescarii; 3. Mold. titirezul morii. [Și hădărău: ung. HADARÓ].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
hadarág n., pl. e (ung. hadaró, pl. rók, umblăciŭ, om care vorbește prea răpede. V. hondrănesc). Bățu cel mic al umblăciuluĭ. La moară, bățu care izbește în teĭcă. Cĭomag gros. – În Trans. hădărag și (Șez. 37, 128) hătărag, în Arg. și hădărăŭ, pl. ăĭe. V. meliță și posadă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
hădărág și -răŭ, V. hadarag.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
hătărág, V. hadarag.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
hădărag (reg.) s. m., pl. hădăragi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
hădărag (reg.) s. m., pl. hădăragi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
hădărag s. m., pl. hădăragi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
HĂDĂRAG s. (TEHN.) titirez, (reg.) bătăiuș, băteală, ciocot, mână, pârpăriță, terteleac, (prin Bucov.) scuturător. (~ la coșul morii.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
HĂDĂRAG s. (TEHN.) titirez, (reg.) bătăiuș, băteală, ciocot, mînă, pîrpăriță, terteleac, (prin Bucov.) scuturător. (~ la coșul morii.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
hădărag (hădăragi), s. m. – 1. Lemn scurt la îmblăciu. – 2. Par de care se fixează năvodul. – 3. Piesă de lemn sprijinită pe pietre de moară. – 4. Băț în general. – Var. (Mold.) hadarag. Mag. hadaró „îmblăciu” (Cihac, II, 503; DAR; Gáldi, Dict., 91; Bitay, cf. Dacor., VII, 406), dar cf. hodorog. – Der. hodorog (var. hodorob), s. n. (năvod).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M14) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M14) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
hădărag, hădăragisubstantiv masculin
- 1. Băț gros, având diferite întrebuințări. DLRLC
- Doi din pescari... împing din cînd în cînd cu un hadarag. ȘEZ. IV 115. DLRLC
- Fagi subțiri de hadaragi. ALECSANDRI, P. P. 316. DLRLC
- 1.1. Lemnul gros și mobil al îmblăciului cu care se bat cerealele. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 1.2. Piesă de lemn sprijinită pe piatra de moară, care scutură teica, lăsând să cadă boabele din coșul morii. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: hădărău
- 1.3. Fiecare dintre lemnele de care trag pescarii la năvod. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Amîndouă capetele stau întinse pe cîte un băț gros, numit hadarag. ȘEZ. IV 113. DLRLC
-
- 1.4. Mânerul de lemn cu care se învârtește râșnița. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Irina, cu o mînă pe hădăragu rîșniței și cu cealaltă în poala cu grăunțe, rîșnește cam alene. BUJOR, S. 75. DLRLC
-
-
etimologie:
- hadaró DEX '98 DEX '09