5 intrări
36 de definiții
din care- explicative (23)
- morfologice (5)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
- specializate (3)
- enciclopedice (1)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
hata sf [At: (a. 1782) DOC., ap. DA ms / E: tc hata] (Tcî) Pagubă.
hatá f., pl. ale (turc. [d. ar.] hata). Vechĭ. Pagubă, neajuns, stricăcĭune: să nu cadă casa și să facă vre-o hata (într’un act al luĭ Grigore Ghica, de la 1764, în arhiva statuluĭ, Bucureștĭ).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HAȚ interj. Cuvânt care indică o mișcare bruscă și neașteptată, făcută pentru a prinde sau a apuca pe cineva sau ceva. – Onomatopee.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HAȚ interj. Cuvânt care indică o mișcare bruscă și neașteptată, făcută pentru a prinde sau a apuca pe cineva sau ceva. – Onomatopee.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
HÂȚA interj. (De obicei repetat; adesea cu valoare de verb) Cuvânt care arată mișcări ritmice repetate, întrerupte sau legănate. ♦ Cuvânt care arată o înaintare greoaie, înceată. – Formație onomatopeică.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HÂȚA interj. (De obicei repetat; adesea cu valoare de verb) Cuvânt care arată mișcări ritmice repetate, întrerupte sau legănate. ♦ Cuvânt care arată o înaintare greoaie, înceată. – Formație onomatopeică.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
haț i [At: CREANGĂ, P. 23 / V: ~i, ~a, hăț, hâț / E: fo] 1 Indică o mișcare bruscă, tăcută pentru a prinde ceva. 2 Indică apucarea unui lucru. 3 (Îe) Azi hâr, mâine ~ Ceartă. 4 (Îae) Altercație. 5 (Reg) Strigăt cu care se alungă porcii. 6 (îf hăț; îoc har) Strigăt cu care se îndeamnă caii să o ia la dreapta. 7-8 (Îf hăț; îe ioc) ~ în sus, ~ în jos sau ~ în dreapta, ~ în stânga Exprimă sforțările, încercările numeroase și diverse (pentru a duce la îndeplinire o acțiune sau) pentru a scăpa dintr-o situație grea.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hața i vz haț
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hați i vz haț
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hăț1 i vz haț
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hâț i vz haț
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hâța i [At: CARAGIALE, N. S. 56 / E: fo] 1 Exprimă o mișcare ritmică, legănată sau întreruptă. 2 Exprimă o mișcare înceată, greoaie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hâță2 sf [At: LIUBA-IANA, M. 4 / Pl: ~țe / E: nct] (Ban) Turmă de 50 până la 100 de porci.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hâță1 sf [At: VICIU, GL. / Pl: ~țe / E: hâța] (Reg) 1 Săniuță pentru copii. 2 Sanie mică pentru adus lemne din pădure.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HAȚ interj. (Însoțind sau înlocuind verbe ca «a apuca», «a prinde» etc.) Onomatopee care indică o mișcare bruscă, făcută pentru a prinde sau a apuca pe cineva sau ceva. V. hap. Și puii veneau să ciupească grăunțe din mîna ei... Haț... și prindea puiul. HOGAȘ, H. 36. Haț! pune vulpea gheara pe dînsa și o prinde. ISPIRESCU, L. 345. Și nici una nici două, haț! pe ied de gît. CREANGĂ, P. 23. Eu atunci haț! de sumanul moșneagului, să-mi plătească paserea. id. A. 57.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HÎȚA interj. (De obicei repetat; adesea cu valoare de verb) Onomatopee care arată mișcări ritmice repetate, întrerupte sau legănate. Hîța la deal, hîța la vale, hîța spre vremea de sară. SBIERA, P. 319. ♦ Onomatopee care arată o înaintare greoaie, înceată și apăsată. Ursul... Se scoală în picioare Și, hîța! hîța! pînă sus La scorbure se urcă. ODOBESCU-SLAVICI, la TDRG. ◊ (Cu valoare de adverb) Trebuie să mînăm chestia tot înainte; căci, dacă mergem tot așa hîța, hîța, o vîrîm cu oiștea-n gard. CARAGIALE, S. U. 55.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HAȚ interj. (se folosește pentru a reda o mișcare bruscă sau pentru a apuca, a înhăța pe cineva sau ceva pe neașteptate). /Onomat.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
HÂȚA interj. (se folosește repetat pentru a reda mișcări ritmice, întrerupte sau legănate) /Onomat.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
haț! int. 1. arată sgomotul apucării sau prinderii brusce: haț! pe ied de gât CR.; 2. strigăt de alungat porcii. [Onomatopee].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
at și hat m. (turc. at, cal; bg. at, hat, armăsar. V. bahmet). L. V. Cal bun saŭ armăsar. Azĭ. Olt. Serbia (hat): împăratu încalecă pe hatu luĭ (N. Pl. Ceaur, 82). – În P. P. hată, pl. e, ĭapă. Și hatoáĭcă, pl. e (Aricescu, 43).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
hátă, V. at.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
haț, interj. care arată huĭetu înhățăriĭ. V. hîț și înhaț.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
hîța-hîța, interj. cam ca și huța-huța: copiiĭ cu leagănu toată ziŭa hîța-hîța. V. fîț.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
1) hîță f., pl. e (var. din fiță). Ban. Olt. Turmă de porcĭ. Mulțime, cîrd: să strînseră ca o hîță bună de ĭepurĭ (NPl. Ceaur. 84).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
2) hîță f., pl. e (d. hîța-hîța). Trans. Săniuță cu care se joacă copiiĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
haț interj.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
haț interj.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
hâța/hâța-hâța interj.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
hâța/hâța-hâța interj.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
haț interj.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
hâța interj.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
HAȚ interj. hap! (~! a pus mâna pe el.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
HAȚ interj. hap! (~! a pus mîna pe el.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
haț interj. – Indică o mișcare rapidă, pentru a lua ceva prin surprindere. – Var. hăț. Creație expresivă, cf. hap. Hăț, se spune și pentru a obliga caii s-o ia la dreapta. – Der. hăț, s. n. (frîu; laț); hățaș, s. m. (cal care ascultă de frîu); hățui, vb. (a mîna cu frîiele caii); înhăța, vb. (a apuca, a prinde; a înșfăca). Cf. hoț, hățaș.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
hata, hatale, s.f. (înv.) pagubă, belea, neajuns.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hâță2, hâțe, s.f. (reg.) turmă de 50-200 de porci; ciurdă.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hâță1, hâțe, s.f. (reg.) săniuță; cioaclă.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
HATA, Sahachirō (1873-1938), bacteriolog și farmacolog japonez. Prof. univ. la Tōkyō. A introdus (1909, împreună cu P. Ehrlich) salvarsanul în tratamentul sifilisului.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
hâță, hâțe s. f. prostituată.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
haținterjecție
- 1. Cuvânt care indică o mișcare bruscă și neașteptată, făcută pentru a prinde sau a apuca pe cineva sau ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: hap
- Și puii veneau să ciupească grăunțe din mîna ei... Haț... și prindea puiul. HOGAȘ, H. 36. DLRLC
- Haț! pune vulpea gheara pe dînsa și o prinde. ISPIRESCU, L. 345. DLRLC
- Și nici una nici două, haț! pe ied de gît. CREANGĂ, P. 23. DLRLC
- Eu atunci haț! de sumanul moșneagului, să-mi plătească paserea. CREANGĂ, A. 57. DLRLC
-
etimologie:
- DEX '98 DEX '09
hâțainterjecție
- 1. (Adesea cu valoare de verb) Cuvânt care arată mișcări ritmice repetate, întrerupte sau legănate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Hîța la deal, hîța la vale, hîța spre vremea de sară. SBIERA, P. 319. DLRLC
- 1.1. Cuvânt care arată o înaintare greoaie, înceată. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ursul... Se scoală în picioare Și, hîța! hîța! pînă sus La scorbure se urcă. ODOBESCU-SLAVICI, la TDRG. DLRLC
- Trebuie să mînăm chestia tot înainte; căci, dacă mergem tot așa hîța, hîța, o vîrîm cu oiștea-n gard. CARAGIALE, S. U. 55. DLRLC
-
-
etimologie:
- DEX '98 DEX '09