9 definiții pentru harpistă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HARPÍST, -Ă, harpiști, -ste, s. m. și f. Persoană care cântă la harpă. – Din fr. harpiste.

HARPÍST, -Ă, harpiști, -ste, s. m. și f. Persoană care cântă la harpă. – Din fr. harpiste.

harpist, ~ă smf [At: GHICA, S. 247 / Pl: ~iști, ~e / E: fr harpiste] Persoană care cântă la harpă.

HARPÍST, -Ă, harpiști, -ste, s. m. și f. Persoană care cîntă din harpă. [În acest tablou] sînt și harpiste, ca la vînătoarea de mistreți și cîntăreți cu flautul. ODOBESCU, S. III 111. Era frumoasa și grațioasa cîntăreață engleză, d-ra Bishop, și marele harpist Boza. GHICA, S. 247.

HARPÍST, -Ă s.m. și f. Cântăreț la harpă. [< fr. harpiste].

HARPÍST, -Ă s. m. f. cântăreț la harpă. (< fr. harpiste)

HARPÍST ~stă (~ști, ~ste) m. și f. Muzicant care cântă la harpă. /<fr. harpiste

*harpíst, -ă s. (d. harpă; fr. harpiste). Cîntăreț din harpă. – Și arfonist (pol. harfenist, d. germ. harfenist). Pînă pe la 1890 obișnuĭaŭ să vie în România veche niște arfoniste Cehoslovace care cîntaŭ pin curțĭ. V. cinghiĭasă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

harpístă s. f., g.-d. art. harpístei; pl. harpíste

Intrare: harpistă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • harpistă
  • harpista
plural
  • harpiste
  • harpistele
genitiv-dativ singular
  • harpiste
  • harpistei
plural
  • harpiste
  • harpistelor
vocativ singular
  • harpistă
  • harpisto
plural
  • harpistelor

harpist, -ă harpistă

  • 1. Persoană care cântă la harpă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file 2 exemple
    exemple
    • [În acest tablou] sînt și harpiste, ca la vînătoarea de mistreți și cîntăreți cu flautul. ODOBESCU, S. III 111.
      surse: DLRLC
    • Era frumoasa și grațioasa cîntăreață engleză, d-ra Bishop, și marele harpist Boza. GHICA, S. 247.
      surse: DLRLC

etimologie: