opțiuni
  • info

2 intrări

7 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

harecilui vt [At: ALECSANDRI, T. 1778 / V: ~iui / Pzi: ~esc / E: tc haraclamak] (Înv) A licita.

hareciui v vz harecilui

HARECILUI, hareciluiesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A adjudeca. – Din hareci.

hareciluì v. a adjudeca (și fig.): posturile se hareciluesc în piață..., cine dă mai mult? AL. [Ung. HARÁCSOLNI: termen juridic ieșit din uz].

harecĭluĭésc v. tr. (d. harecĭ și ung. harácsolni, a adjudica). Vechĭ. Vînd la mezat. V. refl. Averea s’a harecĭluit. – Și (h)arecĭuĭesc. Și harasladisésc, ca subst. harasládizmă (forme grecizate) f., pl. e. Terminu mezatuluĭ.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

HARECILUI vb. v. adjudeca, licita.

harecilui vb. v. ADJUDECA. LICITA.

Intrare: hareciluit
hareciluit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hareciluit
  • hareciluitul
  • hareciluitu‑
  • hareciluită
  • hareciluita
plural
  • hareciluiți
  • hareciluiții
  • hareciluite
  • hareciluitele
genitiv-dativ singular
  • hareciluit
  • hareciluitului
  • hareciluite
  • hareciluitei
plural
  • hareciluiți
  • hareciluiților
  • hareciluite
  • hareciluitelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: harecilui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • harecilui
  • hareciluire
  • hareciluit
  • hareciluitu‑
  • hareciluind
  • hareciluindu‑
 singular plural
  • hareciluiește
  • hareciluiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • hareciluiesc
 (să)
  • hareciluiesc
  • hareciluiam
  • hareciluii
  • hareciluisem
a II-a (tu)
  • hareciluiești
 (să)
  • hareciluiești
  • hareciluiai
  • hareciluiși
  • hareciluiseși
a III-a (el, ea)
  • hareciluiește
 (să)
  • hareciluiască
  • hareciluia
  • harecilui
  • hareciluise
plural I (noi)
  • hareciluim
 (să)
  • hareciluim
  • hareciluiam
  • hareciluirăm
  • hareciluiserăm
  • hareciluisem
a II-a (voi)
  • hareciluiți
 (să)
  • hareciluiți
  • hareciluiați
  • hareciluirăți
  • hareciluiserăți
  • hareciluiseți
a III-a (ei, ele)
  • hareciluiesc
 (să)
  • hareciluiască
  • hareciluiau
  • hareciluiră
  • hareciluiseră
verb (V408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • hareciui
  • hareciuire
  • hareciuit
  • hareciuitu‑
  • hareciuind
  • hareciuindu‑
 singular plural
  • hareciuiește
  • hareciuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • hareciuiesc
 (să)
  • hareciuiesc
  • hareciuiam
  • hareciuii
  • hareciuisem
a II-a (tu)
  • hareciuiești
 (să)
  • hareciuiești
  • hareciuiai
  • hareciuiși
  • hareciuiseși
a III-a (el, ea)
  • hareciuiește
 (să)
  • hareciuiască
  • hareciuia
  • hareciui
  • hareciuise
plural I (noi)
  • hareciuim
 (să)
  • hareciuim
  • hareciuiam
  • hareciuirăm
  • hareciuiserăm
  • hareciuisem
a II-a (voi)
  • hareciuiți
 (să)
  • hareciuiți
  • hareciuiați
  • hareciuirăți
  • hareciuiserăți
  • hareciuiseți
a III-a (ei, ele)
  • hareciuiesc
 (să)
  • hareciuiască
  • hareciuiau
  • hareciuiră
  • hareciuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

harecilui, hareciluiescverb

etimologie:
  • hareci DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.