4 intrări

Articole pe această temă:

65 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

h smi [At: DA / E: lat h] 1 A opta literă a alfabetului limbii române Si: haș (1). 2 Consoană spirantă laringală la începutul cuvintelor și între două vocale, între care a doua nu este i Si: haș (2). 3 Consoană spirantă velară la sfârșitul cuvintelor sau în vecinătatea unei consoane. 4 Consoană spirantă palatală când e urmată de i. 5 Semn grafic fără pronunție în grupurile che, chi, ghe, ghi.

H, h, s. m. 1. A zecea literă a alfabetului limbii române. 2. Sunet notat cu această literă (fricativă laringală, velară sau palatală). ◊ Ora H = oră secretă, legată de momentul în care trupele pornesc la atac; moment stabilit pentru începerea unei acțiuni. [Pr.: haș, hî.Pl. și: (1, n.) h-uri]

H s. m. invar. A zecea literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (consoană fricativă laringală, velară sau palatală (2)). ◊ Ora H = oră secretă, legată de momentul în care trupele pornesc la atac; moment stabilit pentru începerea unei acțiuni. [Pr.: ha]

H s. m. invar. A noua literă a alfabetului și sunetul pe care-l reprezintă; este o consoană, fricativă surdă, care, la începutul cuvintelor, înainte de vocale (afară de «i») e fricativă laringală, la sfîrșitul cuvintelor, precum și înainte sau după consoane, e fricativă velară, iar înainte de (uneori și după) «i» e fricativă palatală; în grupurile che, chi, ghe, ghi nu se pronunță, fiind numai semn grafic. În «ham», «horă», «h» este fricativă laringală; în «ah», «mîhnit», h» este fricativă velară; în «arhivă», «h» e fricativă palatală; în «ghindă», «chel», «h» nu se pronunță.Ora H = oră secretă, în legătură cu executarea unei operații militare. – Pronunțat: ha.

h m. A opta literă a alfabetuluĭ. Reprezentă un sunet suflat (cum face pisica speriată) înrudit cu f și v, precum se vede din stuf-stuh, vulpe-hulpe. În limba latină, h se pronunța maĭ slab și n’a persistat în cea românească (habere-avere). În cuvinte ca hulpe, hultur provine din v. În unire cu c și g, nu servește de cît să păstreze acestor litere sunetu gutural, ca în chem, chin, ghem, ghimpe.

h, numele notei si*, în nomenclatura alfabetică germană provenită de la latini prin intermediul teoreticienilor din ev. med. Semnul provine din întrebuințarea caracterului de tipar al literei H pentru B* quadratum, ♮ becar*. În nomenclatura alfabetică engl. se folosește tot B, ca la latini, pentru si. V. solmizație; cifraj; major; minor; mod.

henry smi [At: DEX / S și: ~ri / E: eg, fr henry] (Fiz) Unitate de inductanță electrică, egală cu inductanța unei spire într-un flux magnetic propriu de un weber când spira e parcursă de un curent de un amper.

hidrogen sns [At: MACAROVICI, CH. 242 / E: fr hydrogène, ger Hydrogen] 1 (Chm) Element chimic gazos mult mai ușor decât aerul, incolor, inodor, insipid și inflamabil, care, combinat cu oxigenul (în proporție de doi atomi de hidrogen la un atom de oxigen) formează (o moleculă de) apă. 2 (Îs) ~ fosforat Combinație a fosforului cu hidrogenul, care se prezintă ca un gaz incolor, foarte toxic Si: fosfină. 3 (Îs) ~ greu Deuteriu. 4 (Îs) ~ sulfurat Combinație a sulfului cu hidrogenul, care se prezintă ca un gaz incolor, cu miros de ouă stricate, toxic Si: acid sulfhidric.

HÉNRY s. m. (Fiz.) Unitate de măsură a inductivității. – Din fr. henry.

HIDROGÉN s. n. Element chimic gazos mult mai ușor decât aerul, incolor, inodor, insipid și inflamabil, care, combinat cu oxigenul în anumite proporții, formează o moleculă de apă. ◊ Hidrogen fosforat = combinație a fosforului cu hidrogenul, care se prezintă ca un gaz incolor, foarte toxic; fosfină. Hidrogen greu = deuteriu. Hidrogen sulfurat = combinație a sulfului cu hidrogenul, care se prezintă ca un gaz incolor, cu miros de ouă stricate, toxic; acid sulfhidric. – Din fr. hydrogène.

OÁRĂ3 s. f. v. oră.

ÓRĂ, ore, s. f. 1. Unitate de măsură a timpului, egală cu a douăzeci și patra parte dintr-o zi, cuprinzând 60 de minute sau 3600 de secunde; ceas. ◊ Loc. adv. Pe oră = cât ține un ceas, în decurs de un ceas; la fiecare ceas. Cu ora = (angajat și plătit) după un tarif orar. Din oră în oră = la intervale regulate de un ceas. Oră de oră = mereu, întruna. ♦ Moment indicat de fiecare dintre cele 24 de părți în care este împărțită o zi; p. ext. fiecare dintre cifrele înscrise pe cadranul unui ceasornic, care marchează aceste momente. ◊ Loc. adj. De ultimă oră = foarte nou, recent, actual. ♦ Distanță, spațiu ce se poate parcurge în timp de un ceas. ♦ Durată de timp nedeterminată; timp, epocă; moment. ◊ Expr. La ora actuală = în prezent. 2. Timp fixat de mai înainte pentru realizarea unei acțiuni, timp dinainte stabilit când cineva poate fi primit undeva. 3. Lecție, curs. ◊ Expr. A lua (sau a da) ore de... = a lua (sau a da) meditații. [Var.: oáră s. f.] – Din lat. hora, it. ora.

ÓRĂ, ore, s. f. 1. Unitate de măsură a timpului, egală cu a douăzeci și patra parte dintr-o zi, cuprinzând 60 de minute sau 3600 de secunde; ceas. ◊ Loc. adv. Pe oră = cât ține un ceas, în decurs de un ceas; la fiecare ceas. Cu ora = (angajat și plătit) după un tarif orar. Din oră în oră = la intervale regulate de un ceas. Oră de oră = mereu, întruna. ♦ Moment indicat de fiecare dintre cele 24 de părți în care este împărțită o zi; p. ext. fiecare dintre cifrele înscrise pe cadranul unui ceasornic, care marchează aceste momente. ◊ Loc. adj. De ultimă oră = foarte actual, nou de tot. ♦ Distanță, spațiu care poate fi parcurs în timp de un ceas. ♦ Durată de timp nedeterminată; timp, epocă; moment. ◊ Expr. La ora actuală = în momentul de față, în prezent. 2. Timp fixat de mai înainte pentru realizarea unei acțiuni, timp dinainte hotărât când cineva poate fi primit undeva. 3. Lecție, curs. ◊ Expr. A lua (sau a da) ore de... = a lua (sau a da) lecții particulare de..., a lua (sau a da) meditații. [Var.: oáră s. f.] – Din lat. hora, it. ora.

HÉNRI s. m. (Fiz.) Unitate de măsură a inductivității. – Din fr. henry.

HIDROGÉN s. n. Element chimic gazos mult mai ușor decât aerul, incolor, inodor, insipid și inflamabil, care, combinat cu oxigenul în anumite proporții, formează o moleculă de apă. ◊ Hidrogen fosforat = combinație a fosforului cu hidrogenul, care se prezintă ca un gaz incolor, foarte toxic; fosfină.[1] Hidrogen greu = deuteriu. Hidrogen sulfurat = combinație a sulfului cu hidrogenul, care se prezintă ca un gaz incolor, cu miros de ouă stricate, toxic; acid sulfhidric. – Din fr. hydrogène.

  1. În DEX nu figurează fosfină. gall

HIDROGÉN s. n. Element chimic gazos, incolor, inodor și insipid, care, combinat în anumite proporții cu oxigenul, formează o moleculă de apă; este cel mai ușor dintre toate gazele și se întrebuințează în industria chimică și în aerostație.

ÓRĂ, ore, s. f. 1. Unitate de măsură a timpului egală cu a douăzeci și patra parte dintr-o zi, cuprinzînd 60 de minute sau 3600 de secunde; ceas. Feriră în această luptă crîncenă două mii de oameni... lupta țiind sece ore. ISPIRESCU, M. V. 42. Lîngă salcîm sta-vom noi noaptea întreagă, Ore întregi spune-ți-voi cît îmi ești dragă. EMINESCU, O. I 231. ◊ Loc. adv. Cu orele = timp îndelungat. Pe oră = în decurs de un ceas. Parcurge 20 de kilometri pe oră.Loc. adj. și adv. Cu ora = angajat și plătit după un tarif orar. Lucru cu ora. De ultimă oră = foarte actual, nou de tot. Ne aflăm în plină epocă de anchete și discuțiuni în legătură cu manifestările literare de ultima oră. BACOVIA, O. 240. La ora actuală = în prezent, în momentul de față. ♦ Distanță, întindere, spațiu cît poate fi parcurs în timp de un ceas. Satul se află la 3 ore de București. ♦ Fiecare dintre cele 24 de părți în care e împărțită o zi. La ce oră trebuie să vin duminică la studio? BARANGA, I. 168. Venea să-și facă observațiile astronomice pentru calculul orei. BART, E. 132. ♦ Durată de timp nedeterminată; timp, epocă, moment. Trecut-au ani de lacrimi și mulți vor trece încă Din ora de urgie în care te-am perdut! ALECSANDRI, P. I 120. Este ora nălucirii... un mormînt se dezvelește. ALEXANDRESCU, M. 14. 2. Timp, moment fixat cu exactitate de mai înainte, în care cineva poate fi primit undeva. Oră de audiențe. 3. Lecție, curs. Școlarii nu mai aveau curajul să stea cu el în clasă și cei mai mulți, în orele lui, fugeau. SAHIA, N. 58. ◊ Expr. A lua (sau a da) ore de... = a lua (sau a da) lecții particulare de... – Variantă: oáră (SBIERA, P. 67, GHICA, S. A. 134) s. f.

HÉNRI s.m. (Fiz.) Unitate de inductanță electrică, egală cu inductanța unei spire îmbrățișate de un flux magnetic propriu de un weber când spira e parcursă de un curent de un amper. [Scris și henry, pl. invar. / < fr., engl. henry, cf. Henry – fizician american].

arată toate definițiile

Intrare: h
  • pronunție: haș, hî
substantiv neutru (N24--)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • h
  • h-ul
  • h-u‑
plural
  • h-uri
  • h-urile
genitiv-dativ singular
  • h
  • h-ului
plural
  • h-uri
  • h-urilor
vocativ singular
plural
Intrare: henry
substantiv masculin (M79-i)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • henry
  • henry-ul
  • henry-u‑
plural
  • henry
  • henry-i
genitiv-dativ singular
  • henry
  • henry-ului
plural
  • henry
  • henry-lor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M74)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • henri
  • henriul
  • henriu‑
plural
  • henri
  • henrii
genitiv-dativ singular
  • henri
  • henriului
plural
  • henri
  • henrilor
vocativ singular
plural
H simbol
  • pronunție: haș, hî
abreviere, simbol, siglă (I6)
  • H
Intrare: hidrogen
  • silabație: hi-dro-gen
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hidrogen
  • hidrogenul
  • hidrogenu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • hidrogen
  • hidrogenului
plural
vocativ singular
plural
H simbol
  • pronunție: haș, hî
abreviere, simbol, siglă (I6)
  • H
Intrare: oră
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • o
  • ora
plural
  • ore
  • orele
genitiv-dativ singular
  • ore
  • orei
plural
  • ore
  • orelor
vocativ singular
plural
  • pronunție: haș, hî
substantiv neutru (N24--)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • h
  • h-ul
  • h-u‑
plural
  • h-uri
  • h-urile
genitiv-dativ singular
  • h
  • h-ului
plural
  • h-uri
  • h-urilor
vocativ singular
plural
oară1 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • oa
  • oara
plural
  • oare
  • oarele
genitiv-dativ singular
  • oare
  • oarei
plural
  • oare
  • oarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

h

  • 1. substantiv masculin invariabil substantiv neutru A zecea literă a alfabetului limbii române.
    surse: DEX '09 DE
    • diferențiere A noua literă a alfabetului.
      surse: DLRLC
    • comentariu Numerotarea din DLRLC și DLRM este diferită de cea actuală, la vremea respectivă nefiind luate în considerație literele Â, Q, Y (nerepertoriate) și W (menționată dar fără a fi considerată literă „a alfabetului”).
    • 1.1. Ora H = oră secretă, legată de momentul în care trupele pornesc la atac; moment stabilit pentru începerea unei acțiuni.
      surse: DEX '09 DLRLC
  • 2. substantiv masculin invariabil Sunet notat cu această literă; este o consoană, fricativă surdă, care, la începutul cuvintelor, înainte de vocale (afară de «i») e fricativă laringală, la sfârșitul cuvintelor, precum și înainte sau după consoane, e fricativă velară, iar înainte de (uneori și după) «i» e fricativă palatală; în grupurile che, chi, ghe, ghi nu se pronunță, fiind numai semn grafic.
    surse: DEX '09 DLRLC DE un exemplu
    exemple
    • În «ham», «horă», «h» este fricativă laringală; în «ah», «mâhnit», h» este fricativă velară; în «arhivă», «h» e fricativă palatală; în «ghindă», «chel», «h» nu se pronunță.
      surse: DLRLC
  • 3. substantiv masculin invariabil muzică (Sub forma H) Notație literală pentru sunetul si.
    surse: DE
  • 4. substantiv masculin invariabil (Sub forma H) Simbolul chimic pentru hidrogen.
    surse: DE
  • 5. substantiv masculin invariabil metrologie (Sub forma H) Simbol pentru henry.
    surse: DE
  • 6. fizică (Sub forma h) Simbol pentru constanta lui Planck (h = 6,626076 • 10-36 J•s).
    surse: DE
  • 7. metrologie (Sub forma h) Simbol pentru prefixul hecto-.
    surse: DE
  • 8. (Sub forma h) Simbol pentru oră.
    surse: DE
  • 9. geografie (Sub forma h) Simbol pentru înălțime, diferență de nivel sau altitudine deasupra nivelului mării.
    surse: DE

etimologie:

henry H henri

  • 1. fizică Unitate de măsură a inductivității.
    surse: DEX '09
  • diferențiere Unitate de măsură a inductanței, egală cu inductanța unui circuit electric format dintr-o singură spiră, prin care un curent de un amper stabilește un flux magnetic propriu de un weber.
    surse: MDN '00
  • comentariu simbol H
    surse: DOOM 2

etimologie:

hidrogen H

  • 1. Element chimic gazos mult mai ușor decât aerul, incolor, inodor, insipid și inflamabil, care, combinat cu oxigenul în anumite proporții, formează o moleculă de apă; este cel mai ușor dintre toate gazele și se întrebuințează în industria chimică, la sudarea și tăierea metalelor, în energetica nucleară și în aerostație.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN NODEX
    • 1.1. Hidrogen fosforat = combinație a fosforului cu hidrogenul, care se prezintă ca un gaz incolor, foarte toxic.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: fosfină
    • 1.2. Hidrogen greu = deuteriu
      surse: DEX '09 DN
    • 1.3. Hidrogen sulfurat = combinație a sulfului cu hidrogenul, care se prezintă ca un gaz incolor, cu miros de ouă stricate, toxic; acid sulfhidric.
      surse: DEX '09 DN
    • 1.4. Bombă cu hidrogen = bombă care explodează în urma unei reacții termonucleare produse într-un mediu de hidrogen; bombă termonucleară.
      surse: NODEX
  • comentariu simbol H
    surse: DOOM 2

etimologie:

oră h oară

  • 1. Unitate de măsură a timpului, egală cu a douăzeci și patra parte dintr-o zi, cuprinzând 60 de minute sau 3600 de secunde.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: ceas 2 exemple
    exemple
    • Feriră în această luptă crîncenă două mii de oameni... lupta țiind zece ore. ISPIRESCU, M. V. 42.
      surse: DLRLC
    • Lîngă salcîm sta-vom noi noaptea întreagă, Ore întregi spune-ți-voi cît îmi ești dragă. EMINESCU, O. I 231.
      surse: DLRLC
    • 1.1. locuțiune adverbială Cu orele = timp îndelungat.
      surse: DLRLC
    • 1.2. locuțiune adverbială Pe oră = cât ține un ceas, în decurs de un ceas; la fiecare ceas.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Parcurge 20 de kilometri pe oră.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 1.3. locuțiune adverbială Cu ora = (angajat și plătit) după un tarif orar.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Lucru cu ora.
        surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.4. locuțiune adverbială Din oră în oră = la intervale regulate de un ceas.
      surse: DEX '09 NODEX
    • surse: DEX '09 NODEX
    • 1.6. Moment indicat de fiecare dintre cele 24 de părți în care este împărțită o zi.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • La ce oră trebuie să vin duminică la studio? BARANGA, I. 168.
        surse: DLRLC
      • Venea să-și facă observațiile astronomice pentru calculul orei. BART, E. 132.
        surse: DLRLC
      • 1.6.1. Moment al zilei calculat de la miezul nopții (sau de la amiază).
        surse: NODEX un exemplu
        exemple
        • Ora 10.
          surse: NODEX
    • 1.7. prin extensiune Fiecare dintre cifrele înscrise pe cadranul unui ceasornic, care marchează aceste momente.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.8. locuțiune adjectivală De ultimă oră = foarte nou.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: actual (adj.) recent un exemplu
      exemple
      • Ne aflăm în plină epocă de anchete și discuțiuni în legătură cu manifestările literare de ultima oră. BACOVIA, O. 240.
        surse: DLRLC
    • 1.9. Distanță, spațiu ce se poate parcurge în timp de un ceas.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Satul se află la 3 ore de București.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 1.10. Durată de timp nedeterminată.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: epocă moment timp (interval) 2 exemple
      exemple
      • Trecut-au ani de lacrimi și mulți vor trece încă Din ora de urgie în care te-am perdut! ALECSANDRI, P. I 120.
        surse: DLRLC
      • Este ora nălucirii... un mormînt se dezvelește. ALEXANDRESCU, M. 14.
        surse: DLRLC
    • 1.11. expresie La ora actuală = în momentul de față, în prezent.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 1.12. Oră academică = 45 de minute.
      surse: NODEX
  • 2. Timp fixat de mai înainte pentru realizarea unei acțiuni, timp dinainte hotărât când cineva poate fi primit undeva.
    surse: DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Oră de audiențe.
      surse: DEX '98 DLRLC DN
    • 2.1. Ore de primire = timp din ziua de lucru a unei persoane oficiale rezervat primirii solicitanților.
      surse: NODEX
  • 3. Expunere sistematică și organizată după un program a unei materii de studiu într-o instituție de învățământ.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN NODEX sinonime: curs lecție 2 exemple
    exemple
    • Oră de literatură.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN NODEX
    • Școlarii nu mai aveau curajul să stea cu el în clasă și cei mai mulți, în orele lui, fugeau. SAHIA, N. 58.
      surse: DLRLC
    • 3.1. expresie A lua (sau a da) ore de... = a lua (sau a da) lecții particulare de..., a lua (sau a da) meditații.
      surse: DEX '09 DEX '98
  • comentariu abreviere h
    surse: DOOM 2

etimologie: