2 intrări

3 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

hăpălui v [At: GOROVEI, C. 225 / P: ~lu-i / Pzi: ~esc / E: mg happolni] A lătra.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

HĂPĂLUÍT adj. v. hăpălui. [DAR]

hăpăluí, pers. 3 sg. hăpăluiéște, vb. IV (reg.; despre meliță) a lătra (ca și câinii).

Intrare: hăpăluit
hăpăluit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hăpăluit
  • hăpăluitul
  • hăpăluitu‑
  • hăpălui
  • hăpăluita
plural
  • hăpăluiți
  • hăpăluiții
  • hăpăluite
  • hăpăluitele
genitiv-dativ singular
  • hăpăluit
  • hăpăluitului
  • hăpăluite
  • hăpăluitei
plural
  • hăpăluiți
  • hăpăluiților
  • hăpăluite
  • hăpăluitelor
vocativ singular
plural
Intrare: hăpălui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • hăpălui
  • hăpăluire
  • hăpăluit
  • hăpăluitu‑
  • hăpăluind
  • hăpăluindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • hăpăluiește
(să)
  • hăpăluiască
  • hăpăluia
  • hăpălui
  • hăpăluise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • hăpăluiesc
(să)
  • hăpăluiască
  • hăpăluiau
  • hăpălui
  • hăpăluiseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)