Definiția cu ID-ul 1245623:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
GÎCITURĂ s. f. (Mold .) Enigmă. Diavolul spăriia oamenii cu gîcituri ce gîciia oamenilor. VARLAAM; cf. N. COSTIN. ♦ Prorocie. Nineviții odinioară supuindu-să gîciturii prorocului. AR, 69. Etimologie: gîci + suf. -tură. Cf. c i m i l i t u r ă. g î c i t o a r e.