3 intrări

25 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

gutuiu m. pom din fam. rozaceelor, face niște fructe mari galbene foarte odorante și comestibile (Cydonia). [Lat. COTONEUS = CYDONIUS].

GUTÚI, gutui, s. m. Pom fructifer cu frunze mari și groase, cu flori albe-roz și cu fructe mari, galbene, acoperite cu puf; măr-gutui (Cydonia oblonga).Et. nec.

GUTÚI, gutui, s. m. Pom fructifer cu frunze mari și groase, cu flori albe-roz și cu fructe mari, galbene, acoperite cu puf; măr-gutui (Cydonia oblonga).Et. nec.

MĂR1, meri, s. m. 1. Pom din familia rozaceelor, cu frunze mari, ovale, păroase, cu flori albe-trandafirii și fructe globuloase, comestibile, bogate în vitamine (Malus domestica).Măr pădureț = arbore din familia rozaceelor, cu ramuri spinoase și fructe mici, astringente (Malus sylvestris).Expr. De florile mărului = fără rost, degeaba; fără un scop anumit. 2. Compus: mărul-lupului = plantă erbacee cu frunze ovale, cu flori galbene și fructe tari în formă de pară; remf (Aristolochia clematitis); măr-gutui = gutui. – Lat. melus.

MĂR1, meri, s. m. 1. Pom din familia rozaceelor, cu frunze mari, ovale, păroase, cu flori albe-trandafirii și fructe globuloase, comestibile, bogate în vitamine (Malus domestica).Măr pădureț = arbore din familia rozaceelor, cu ramuri spinoase și fructe mici, astringente (Malus sylvestris).Expr. De florile mărului = fără rost, degeaba; fără un scop anumit. 2. Compus: mărul-lupului = plantă erbacee cu frunze ovale, cu flori galbene și fructe tari în formă de pară; remf (Aristolochia clematitis); măr-gutui = gutui. – Lat. melus.

gutiu[1] sm vz gutui corectată

  1. În original, fără accent — LauraGellner

gutui sm [At: MARDARIE, L. / V: ~tăi, ~tâi, ~tân, ~tiu[1] / Pl: ~ / E: ns cf lat cotoneus] 1 (Șîc; Trs; măr-~) Pom fructifer din familia rozaceelor, cu frunze mari și groase, cu flori albe-roz și cu fructe mari, galbene, acoperite cu puf (Cydonia oblonga). corectată

  1. În original, fără accent — LauraGellner

măr1 sm [At: ST. LEX. 17574 / Pl: meri / E: ml melus] (Bot) 1 Pom din familia rozaceelor, cu frunze ovale, păroase, cu flori albe-trandafirii, cultivat pentru fructele lui comestibile (Pirus malus). 2 (Fam; îlav) De florile ~ului Fără rost. 3 (Îal) Fără un scop anumit. 4 (Rar; îe) A trăi ca în flori de ~ A duce o viață fericită, lipsită de griji. 5 (Pop; îs) ~ul mirelui (sau de la nuntă) Creangă de măr împodobită cu turte, mere etc. 6 (Pex; îas) Colac mare împodobit cu mere, care se face la țară, la nuntă, și se aduce în biserică pentru a fi sfințit de preot. 7 (Îs) ~ul de cununie Creangă de măr împodobită cu daruri, pentru sărbătorirea unui an de la cununie. 8 (Bot; reg; îc) ~-auriu Bulbuci (Trollius europaeus). 9 (Bot; reg; îc) ~ul-cucului Iarbă-de-lungoare (Lysimachia punctata). 10 (Bot; reg; îc) ~-gutui Gutui (Cydonia vulgaris). 11 (Bot; reg; îc) ~ul-porcului Ciumăfaie (Datura stramonium). 12 (Bot; reg; îc) ~ul strigoiului Strigoaie (Veratrum album). 13 (Trs; îc) ~ul-lupului Plantă cu flori galbene dispuse în fascicule la subsuoara frunzelor, cu fructul o capsulă în formă de pară Si: (reg) remf (Aristolochia clematitis). 14 (Bot; reg; îae) Omag (Aconitum napellus). 15 (Bot; reg; îae) Dalac (Paris quadrifolia). 16 (Bot; reg; îae) Iarba-fiarelor (Vincetoxium officinale).

GUTÚI, gutui, s. m. (În Transilv. și în compusul măr-gutui) Pom roditor din familia rozaceelor, cu frunze ovale acoperite cu un puf albicios, cu flori alb-roze și cu fructe mari de culoare galbenă (Cydonia vulgaris). Un pîlc de fete atîrnaseră de ramurile unui gutui un leagăn de frînghie. CAMIL PETRESCU, O. II 102. Ridică-te, neguriță, De pe peri, de pe gutui, De pe casa badiului. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 161.

GUTÚI ~ m. Pom fructifer, cu frunze groase și cu fructe mari, galbene și aromate. /<lat. cotoneus

gutúĭ m., pl. tot așa (d. gutuĭe). Un pom rozaceŭ care seamănă cu păru și ale căruĭ fructe, galbene și mirositoare frumos, îs gutuile (cydónia vulgáris saŭ pirus cydóbia). – În nord gutăĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

gutui s. m., pl. gutui, art. gutuii

gutúi s. m., pl. gutúi; art. gutúii

măr-gutúi (pom) s. m., pl. meri-gutúi

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GUTÚI s. (BOT.; Cydonia oblonga) (reg.) alămâioară, (Transilv.) măr-gutui.

GUTUI s. (BOT.; Cydonia oblonga) (reg.) alămîioară, (Transilv.) măr-gutui.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

gutúi (gutui), s. m. – Pom fructifer cu fructe mari, galbene, acoperite cu puf (Cydonia vulgaris). – Var. gutăi, gutîi, (Banat) gutîn. Mr. gutuńu, megl. gătuń, găduń. Lat. cotoneus, din gr. ϰυδώνιος, probabil prin intermediul unei forme *cottaneus, rezultate dintr-o încrucișare ce poate fi atestată cu cottana „smochină” (Graur, BL, IV, 84; Rosetti, I, 60; cf. Diez, I, 143; Cipariu, Gram., 113; Meyer, Alb. St., IV, 75; REW 2436; Pascu, I, 97; DAR); rezultatul rom. gutîi, a fost asimilat ulterior la gutîi. Cf. it. cotogna (sicil. cutugna), prov. codoing, fr. coing, cat. codony, basc. kuduina. Der. din sl. gduna (< kuduna) este mai puțin probabilă, lăsînd la o parte cazul megl. (cf. Cihac, II, 132; Berneker 299). Ca și în cazul megl. (cf. Cihac, II, 132; Berneker 299). Ca și în cazul sl., coincidența cu alb. ftua (Philippide, II, 639) se explică prin identitatea de origini. – Der. gutuie, s. f. (fructul gutuiului). Din rom. provin rut. guteja, rus. gutej.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CHAENOMELES Lindl., GUTUI JAPONEZ, fam. Rosaceae. Gen originar din Japonia, cca 4 specii, arbuști spinoși, cca 1-5 m înălțime. Frunze caduce, stipelate, dințate, înflorește înainte de înfrunzire. Flori solitare sau cîte 3, colorate în nuanțe și tonuri diverse de roz, crem, corai, roșu, oranj, alb. Fructe – mere, necomestibile, globuloase, tari, foarte parfumate, cu sîmburi bruni.

CYDONIA Mill., GUTUI, fam. Rosaceae. Gen cu o singură specie: Cydonia oblonga Mill. (C. vulgaris Pers.). Cca 7 m înălțime, lujeri cenușii-tomentoși, slab-muchiați, fără spini, frunze ovate, pe margini întregi, pe partea inferioară tomeh- tos-pubescente, pețiolate. înflorește primăvara-vara. Flori solitare, albe sau roz, 5 petale (cca 2 cm lungime), albicioase. Fructe mari (5-loculare, loculii polispermi), galbene, pubescent-tomentoase, aromatice și comestibile, cu cîteva semințe în lojă (Pl. 27, fig. 155).

Intrare: gutuiu
gutuiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: gutui
substantiv masculin (M78)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gutui
  • gutuiul
  • gutuiu‑
plural
  • gutui
  • gutuii
genitiv-dativ singular
  • gutui
  • gutuiului
plural
  • gutui
  • gutuilor
vocativ singular
plural
gutăi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gutâi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gutân
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gutiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: măr-gutui
măr-gutui substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • măr-gutui
  • mărul-gutui
plural
  • meri-gutui
  • merii-gutui
genitiv-dativ singular
  • măr-gutui
  • mărului-gutui
plural
  • meri-gutui
  • merilor-gutui
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

gutui, gutuisubstantiv masculin

  • 1. Pom fructifer cu frunze mari și groase, cu flori albe-roz și cu fructe mari, galbene, acoperite cu puf (Cydonia oblonga). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Un pîlc de fete atîrnaseră de ramurile unui gutui un leagăn de frînghie. CAMIL PETRESCU, O. II 102. DLRLC
    • format_quote Ridică-te, neguriță, De pe peri, de pe gutui, De pe casa badiului. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 161. DLRLC
etimologie:

măr-gutui, meri-gutuisubstantiv masculin

  • 1. Gutui. DEX '09 Sinonime
    sinonime: gutui

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Un articol lingvistic