opțiuni
  • info

13 definiții pentru guguștiuc

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GUGUȘTIUC, guguștiuci, s. m. Specie de turturea de culoare cenușie-brună pe spate și pe pântece, cu o dungă neagră pe gât (Streptopelia decaocto). ♦ (Fam.) Epitet dat unei persoane naive, ușor de înșelat. – Din bg. guguštuk.

GUGUȘTIUC, guguștiuci, s. m. Specie de turturea de culoare cenușie-brună pe spate și pe pântece, cu o dungă neagră pe gât (Streptopelia decaocto). ♦ (Fam.) Epitet dat unei persoane naive, ușor de înșelat. – Din bg. guguštuk.

guguștiuc sm [At: M. I. CARAGIALE, C. 123 / V: (reg) ~șciuc, ~tuc / Pl: ~uci / E: bg гугуштук] 1 (Orn; reg) Porumbel (Columba). 2 (Fig; fam) Persoană naivă.

GUGUȘTIUC, guguștiuci, s. m. Specie de porumbel sălbatic din neamul turturelei (Streptopelia decaocto). Guguștiuci se chemau în sălciile de la încrucișarea drumeagurilor de țarînă. SADOVEANU, M. C. 178. ♦ Fig. (Familiar) Persoană naivă. Sucise... capul a doi tineri, niște guguștiuci amîndoi. M. I. CARAGIALE, C. 123.

GUGUȘTIUC ~ci m. 1) Pasăre asemănătoare cu porumbelul sălbatic, având penaj cenușiu-brun, cu o dungă neagră pe gât, care trăiește în preajma așezărilor omenești. 2) fig. fam. Om naiv și bleg. /<bulg. guguštuk

gugușciuc sm vz guguștiuc

guguștuc sm vz guguștiuc

gugúș (rar) și guguștúc[1] m. (bg. guguška, turturică, d. un masc. inuzitat guguš, care vine d. gugúkam, gúkam, gunguresc; turc. kusgukuk, porumb sălbatic, un fel de cuc). Munt. Olt. Turturică. Fig. (după guguman). Om prost. – În Mold. sud rar guguștĭuc, porumb sălbatic (columba palumbus). corectat(ă)

  1. În original, greșit: gusuștuc. — LauraGellner

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

guguștiuc s. m., pl. guguștiuci

guguștiuc s. m., pl. guguștiuci

guguștiuc s. m., pl. guguștiuci

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GUGUȘTIUC s. (ORNIT.; Streptopelia decaocto) (reg.) porumbel-turcesc.

GUGUȘTIUC s. (ORNIT.; Streptopelia decaocto) (reg.) porumbel-turcesc.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

guguștiuc, guguștiuci s. m. 1. (intl.) hoț fără experiență. 2. îndrăgostit. 3. om naiv / lipsit de experiență; victimă potențială a unui infractor.

Intrare: guguștiuc
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • guguștiuc
  • guguștiucul
  • guguștiucu‑
plural
  • guguștiuci
  • guguștiucii
genitiv-dativ singular
  • guguștiuc
  • guguștiucului
plural
  • guguștiuci
  • guguștiucilor
vocativ singular
  • guguștiucule
plural
  • guguștiucilor
gugușciuc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
guguștuc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

guguștiuc, guguștiucisubstantiv masculin

  • 1. Specie de turturea de culoare cenușie-brună pe spate și pe pântece, cu o dungă neagră pe gât (Streptopelia decaocto). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Guguștiuci se chemau în sălciile de la încrucișarea drumeagurilor de țarînă. SADOVEANU, M. C. 178. DLRLC
    • 1.1. familiar Epitet dat unei persoane naive, ușor de înșelat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Sucise... capul a doi tineri, niște guguștiuci amîndoi. M. I. CARAGIALE, C. 123. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.