2 intrări

  • gâgâire gâgăire gugăire găgăire
  • grungunire grongănire grongoire grugunire grungănire grungurare grungurire grunire gugăire guguire gugulire gugurire gungănire gungunire gungurare gungurire gurguire gurgunire gurluire guruire

32 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

gugăire2 sf vz grungunire

GÂGÂÍRE, gâgâiri, s. f. Acțiunea de a gâgâi și rezultatul ei; strigăt caracteristic scos de gâște (și de rațe); gâgâit, gâgâitură. – V. gâgâi.

GÂGÂÍRE, gâgâiri, s. f. Acțiunea de a gâgâi și rezultatul ei; strigăt caracteristic scos de gâște (și de rațe); gâgâit, gâgâitură. – V. gâgâi.

gâgâire sf [At: CONTEMPORANUL II, 145 / V: găgăi~, gâgăi~, gugăi~ / Pl: ~ri / E: gâgâi] 1 (D. gâște, rațe) Producere de sunete caracteristice speciei Si: gâgâit1 (1). 2 Gâgâit1 (2).

grungunire sf [At: MDA ms / V: (reg) grongănire, grongoire, grug~, ~gănire, ~urare, ~urire, grunire, gugăire, guguire, gugulire, gugurire, gungănire2, gungunire2, gungurare2, gungurire2, gurguire, gurgunire, gurluire, guruire / Pl: ~ri / E: grunguni] 1 (Reg) Sunetul scos de porumbei, porci. 2 Grohăire. corectată

arată toate definițiile

Intrare: gâgâire
gâgâire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gâgâire
  • gâgâirea
plural
  • gâgâiri
  • gâgâirile
genitiv-dativ singular
  • gâgâiri
  • gâgâirii
plural
  • gâgâiri
  • gâgâirilor
vocativ singular
plural
gâgăire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gugăire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
găgăire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • găgăire
  • găgăirea
plural
  • găgăiri
  • găgăirile
genitiv-dativ singular
  • găgăiri
  • găgăirii
plural
  • găgăiri
  • găgăirilor
vocativ singular
plural
Intrare: grungunire
grungunire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • grungunire
  • grungunirea
plural
  • grunguniri
  • grungunirile
genitiv-dativ singular
  • grunguniri
  • grungunirii
plural
  • grunguniri
  • grungunirilor
vocativ singular
plural
grongănire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
grongoire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
grugunire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
grungănire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
grungurare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
grungurire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
grunire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gugăire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
guguire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gugulire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gugulire
  • gugulirea
plural
  • guguliri
  • gugulirile
genitiv-dativ singular
  • guguliri
  • gugulirii
plural
  • guguliri
  • gugulirilor
vocativ singular
plural
gugurire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gungănire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gungunire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gungurare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gungurire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gurguire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gurgunire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gurluire
  • gurluirea
plural
  • gurluiri
  • gurluirile
genitiv-dativ singular
  • gurluiri
  • gurluirii
plural
  • gurluiri
  • gurluirilor
vocativ singular
plural
guruire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • guruire
  • guruirea
plural
  • guruiri
  • guruirile
genitiv-dativ singular
  • guruiri
  • guruirii
plural
  • guruiri
  • guruirilor
vocativ singular
plural

gâgâire gâgăire gugăire găgăire

  • 1. Acțiunea de a gâgâi și rezultatul ei; strigăt caracteristic scos de gâște (și de rațe).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: gâgâit gâgâitură attach_file un exemplu
    exemple
    • Stoluri de gîște sălbatice treceau din cînd în cînd prin înălțime, chemîndu-se cu găgăiri muzicale. SADOVEANU, Z. C. 182.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi gâgâi
    surse: DEX '98 DEX '09