3 intrări

24 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

golit1 sn [At: DA ms / Pl: ? / E: goli] 1-9 Golire (1-9). 10 (Rar) Golire (10).

golit2, ~ă a [At: ALECSANDRI, P. / Pl: ~iți, ~e / E: goli] 1 (D. oameni) Dezbrăcat. 2 (Înv; fig) Jefuit. 3 Lipsit (de ceva). 4 (D. sabie) Scos din teacă. 5 (D. recipiente) Deșertat. 6 (Fig) Rămas fără gânduri, sentimente.

GOLI, golesc, vb. IV. 1. Tranz. A scoate sau a consuma întregul conținut dintr-un vas, recipient, spațiu etc.; a deșerta. ♦ Refl. pas. (Despre vase, recipiente, spații etc.) A rămâne gol2, fără ființe, pustiu. 2. Refl. (Fam.; despre ființe) A evacua fecalele sau urina. – Din gol2.

goli [At: MOXA, 392/35 / Pzi: golesc / E: gol1] 1-2 vtr (Înv) A (se) dezbrăca de tot. 3 vt (Înv; spc) A dezbrăca părți intime ale corpului. 4 vr (Fam; d. ființe) A evacua fecalele sau urina din organism. 5 vt (Înv; d. arme) A scoate din teacă. 6 vt A scoate sau a consuma întregul conținut dintr-un recipient, spațiu etc. Si: a deșerta. 7 vi (Înv; îlv) A ~ (tot) sacul A mărturisi (tot). 8 vrp (D. recipiente) A rămâne fără conținut. 9 vrp (Fig; d. spații) A rămâne fără ființe. 10 vt A bea tot conținutul dintr-un recipient. 11 vt(a) (Îvr; complinit de avere, bani etc.) A jefui. 12 vi (Îvr) A fi lipsit (de ceva). 13 vt (Fig) A rămâne fără gânduri, sentimente.

GOLI, golesc, vb. IV. 1. Tranz. A scoate sau a consuma întregul conținut dintr-un vas, recipient, spațiu etc.; a deșerta. ♦ Refl. pas. (Despre vase, recipiente, spații etc.) A rămâne gol2, fără ființe, pustiu. 2. Refl. (Fam.; despre ființe) A evacua fecalele sau urina din organism. – Din gol2.

GOLI, golesc, vb. IV. Tranz. 1. (În opoziție cu umple) A face să fie gol3 (II 1), a deșerta. Prietenul meu împinse farfuria golită. C. PETRESCU, S. 151. Baba goli un sac de fuioare. RETEGANUL, P. III 54. ◊ Refl. Era destul de tîrziu și mesele se goleau rînd pe rînd. CAMIL PETRESCU, N. 54. Prăvăliile, birourile, cafenelele se goleau. BART, E. 75. Sacul din care tot iei și nu mai pui se golește. ♦ A bea. Nouă buți de vin goliră și-ncă tot mai cer să bea. IOSIF, P. 63. Califul, ridicînd urciorul, și-a umplut bărdaca și a golit-o mulțumind încă o dată de buna ospătare. CARAGIALE, P. 130. 2. (Popular, rar) A dezbrăca, a despuia. Trupu-i cătrănea După ce-l golea, Apoi foc îi da. ALECSANDRI, P. P. 118.

A GOLI ~esc tranz. (vase, recipiente, obiecte, spații) A lipsi de conținut prin consumare sau scoatere; a deșerta. * ~ paharul a bea tot conținutul paharului. /Din gol

A SE GOLI mă ~esc intranz. 1) A deveni gol; a se deșerta. 2) (despre ființe) A evacua fecalele sau urina din organism; a se deșerta. /Din gol

golésc v. tr. (d. gol; sîrb. goliti). Fac gol, deșertez. evacuez: a goli un clondir, o casă, o țară.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

goli (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. golesc, 3 sg. golește, imperf. 1 goleam; conj. prez. 1 sg. să golesc, 3 să golească

goli (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. golesc, imperf. 3 sg. golea; conj. prez. 3 să golească

goli vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. golesc, imperf. 3 sg. golea; conj. prez. 3 sg. și pl. golească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GOLIT adj. gol, secat, secătuit, (astăzi rar) sleit. (O vistierie ~.)

GOLIT s. descărcare, descărcat, deșertare, deșertat, golire. (~ unei roabe.)

GOLI vb. 1. v. descărca. 2. v. evacua. 3. a seca, a secătui, (astăzi rar) a slei. (A ~ vistieria.)

GOLI vb. v. despuia, dezbrăca, dezgoli, jefui, prăda.

goli vb. v. DESPUIA. DEZBRĂCA. DEZGOLI. JEFUI. PRĂDA.

GOLI vb. 1. a descărca, a deșerta, (rar) a vida, (pop.) a zvînta, (înv. și reg.) a scurge, (prin vestul Munt.) a sicni. (A ~ roaba.) 2. a elibera, a evacua, a libera. (A ~ o locuință.) 3. a seca, a secătui, (astăzi rar) a slei. (A ~ vistieria.)

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

golit, ă, goliți, -te adj. (intl.) 1. descoperit, demascat. 2. jefuit.

goli, golesc v. t. (intl.) I. a fura II v. r. a mărturisi.

Intrare: golit (adj.)
golit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • golit
  • golitul
  • golitu‑
  • goli
  • golita
plural
  • goliți
  • goliții
  • golite
  • golitele
genitiv-dativ singular
  • golit
  • golitului
  • golite
  • golitei
plural
  • goliți
  • goliților
  • golite
  • golitelor
vocativ singular
plural
Intrare: golit (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • golit
  • golitul
  • golitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • golit
  • golitului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: goli
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • goli
  • golire
  • golit
  • golitu‑
  • golind
  • golindu‑
singular plural
  • golește
  • goliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • golesc
(să)
  • golesc
  • goleam
  • golii
  • golisem
a II-a (tu)
  • golești
(să)
  • golești
  • goleai
  • goliși
  • goliseși
a III-a (el, ea)
  • golește
(să)
  • golească
  • golea
  • goli
  • golise
plural I (noi)
  • golim
(să)
  • golim
  • goleam
  • golirăm
  • goliserăm
  • golisem
a II-a (voi)
  • goliți
(să)
  • goliți
  • goleați
  • golirăți
  • goliserăți
  • goliseți
a III-a (ei, ele)
  • golesc
(să)
  • golească
  • goleau
  • goli
  • goliseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

golit, goliadjectiv

golitsubstantiv neutru

goli, golescverb

  • 1. tranzitiv A scoate sau a consuma întregul conținut dintr-un vas, recipient, spațiu etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: deșerta antonime: umple
    • format_quote Prietenul meu împinse farfuria golită. C. PETRESCU, S. 151. DLRLC
      • comentariu Exemplul ilustrează participiul verbului. dexonline
    • format_quote Baba goli un sac de fuioare. RETEGANUL, P. III 54. DLRLC
    • 1.1. Bea. DLRLC
      sinonime: bea
      • format_quote Nouă buți de vin goliră și-ncă tot mai cer să bea. IOSIF, P. 63. DLRLC
      • format_quote Califul, ridicînd urciorul, și-a umplut bărdaca și a golit-o mulțumind încă o dată de buna ospătare. CARAGIALE, P. 130. DLRLC
    • 1.2. reflexiv pasiv (Despre vase, recipiente, spații etc.) A rămâne gol (1.), fără ființe. DEX '09 DEX '98
      sinonime: pustiu
      • format_quote Era destul de tîrziu și mesele se goleau rînd pe rînd. CAMIL PETRESCU, N. 54. DLRLC
      • format_quote Prăvăliile, birourile, cafenelele se goleau. BART, E. 75. DLRLC
      • format_quote Sacul din care tot iei și nu mai pui se golește. DLRLC
  • 2. tranzitiv popular rar Despuia, dezbrăca. DLRLC
    • format_quote Trupu-i cătrănea După ce-l golea, Apoi foc îi da. ALECSANDRI, P. P. 118. DLRLC
  • 3. reflexiv familiar (Despre ființe) A evacua fecalele sau urina. DEX '09
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.