2 definiții pentru glotocronologie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

glotocronologíe s. f. Metodă lingvistică bazată pe statistica lexicală, care își propune să dateze limbile primitive. (< fr. glottochronologie)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

GLOTO- „limbă, lexic, lingual”. ◊ gr. glotta „limbă” > fr. glotto-, it. id., engl. id. > rom. gloto-.~cronologie (v. crono-, v. -logie1), s. f., tehnică bazată pe statistica lexicală, care își propune datarea limbilor primitive; ~logie (v. -logie1), s. f., 1. Dialectologie*. 2. Știință care studiază limba și legile ei de dezvoltare.

Intrare: glotocronologie
glotocronologie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • glotocronologie
  • glotocronologia
plural
genitiv-dativ singular
  • glotocronologii
  • glotocronologiei
plural
vocativ singular
plural