2 intrări

15 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

glazurat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: glazura] 1-3 Glazurare (1-3).

glazurat2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: glazura] 1 Glasat. 2 (D. orez) Acoperit cu glazură (2). 3 (Teh) Smălțuit.

GLAZURÁ, glazurez, vb. I. Tranz. 1. A glasa (1). 2. A emaila, a smălțui. – Din glazură.

glazura vt [At: DEX / Pzi: ~rez / E: glazură] 1 A glasa. 2 A acoperi orezul cu glazură (2). 3 (Teh) A smălțui.

GLAZURÁ, glazurez, vb. I. Tranz. (Rar) 1. A glasa (1). 2. A emaila, a smălțui. – Din glazură.

GLAZURÁ vb. I. tr. A smălțui, a emaila. [Cf. germ. glasieren].

GLAZURÁ vb. tr. 1. a glasa (2) 2. a emaila. (după germ. glasieren)

A GLAZURÁ ~éz tranz. (un fruct, o bomboană etc.) A acoperi cu glazură; a glasa. /Din glazură


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

glazurá (a ~) vb., ind. prez. 3 glazureáză

glazurá vb., ind. prez. 1 sg. glazuréz, 3 sg. și pl. glazureáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

GLAZURAT adj. emailat, smălțuit, (rar) smălțat. (Vas de ceramică ~.)

GLAZURA vb. a emaila, a smălțui. (A ~ un vas de ceramică.)


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

pinguin glazurat expr. (adol.) om foarte prost.

Intrare: glazurat
glazurat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • glazurat
  • glazuratul
  • glazuratu‑
  • glazura
  • glazurata
plural
  • glazurați
  • glazurații
  • glazurate
  • glazuratele
genitiv-dativ singular
  • glazurat
  • glazuratului
  • glazurate
  • glazuratei
plural
  • glazurați
  • glazuraților
  • glazurate
  • glazuratelor
vocativ singular
plural
Intrare: glazura
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • glazura
  • glazurare
  • glazurat
  • glazuratu‑
  • glazurând
  • glazurându‑
singular plural
  • glazurea
  • glazurați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • glazurez
(să)
  • glazurez
  • glazuram
  • glazurai
  • glazurasem
a II-a (tu)
  • glazurezi
(să)
  • glazurezi
  • glazurai
  • glazurași
  • glazuraseși
a III-a (el, ea)
  • glazurea
(să)
  • glazureze
  • glazura
  • glazură
  • glazurase
plural I (noi)
  • glazurăm
(să)
  • glazurăm
  • glazuram
  • glazurarăm
  • glazuraserăm
  • glazurasem
a II-a (voi)
  • glazurați
(să)
  • glazurați
  • glazurați
  • glazurarăți
  • glazuraserăți
  • glazuraseți
a III-a (ei, ele)
  • glazurea
(să)
  • glazureze
  • glazurau
  • glazura
  • glazuraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

glazurat

etimologie:

glazura

etimologie: