2 intrări

7 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

gilăluíre f. Vechĭ. Ură.

gilălui vt [At: COD. VOR. 37/13 / Pzi: ~esc / E: mg gyülölni] (Iuz) 1 A urî. 2 A urmări. 3 A persecuta. 4 A invidia. 5 A râvni.

gilăluĭésc v. tr. (ung. gyülölni). Vechĭ. Urăsc. Urmăresc. Rîvnesc.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

GILĂLUÍ vb. v. dușmăni, urî, vrăjmăși.

gilălui vb. v. DUȘMĂNI. URÎ. VRĂJMĂȘI.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

gilăluí (-uésc, gilăluít), vb. – A urî, a dușmăni. Mag. gyülölni (DAR). Sec. XVI, înv.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

GILĂLUÍRE s. f. v. gilălui. [DER]

Intrare: gilăluire
gilăluire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gilăluire
  • gilăluirea
plural
  • gilăluiri
  • gilăluirile
genitiv-dativ singular
  • gilăluiri
  • gilăluirii
plural
  • gilăluiri
  • gilăluirilor
vocativ singular
plural
Intrare: gilălui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • gilălui
  • gilăluire
  • gilăluit
  • gilăluitu‑
  • gilăluind
  • gilăluindu‑
singular plural
  • gilăluiește
  • gilăluiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • gilăluiesc
(să)
  • gilăluiesc
  • gilăluiam
  • gilăluii
  • gilăluisem
a II-a (tu)
  • gilăluiești
(să)
  • gilăluiești
  • gilăluiai
  • gilăluiși
  • gilăluiseși
a III-a (el, ea)
  • gilăluiește
(să)
  • gilăluiască
  • gilăluia
  • gilălui
  • gilăluise
plural I (noi)
  • gilăluim
(să)
  • gilăluim
  • gilăluiam
  • gilăluirăm
  • gilăluiserăm
  • gilăluisem
a II-a (voi)
  • gilăluiți
(să)
  • gilăluiți
  • gilăluiați
  • gilăluirăți
  • gilăluiserăți
  • gilăluiseți
a III-a (ei, ele)
  • gilăluiesc
(să)
  • gilăluiască
  • gilăluiau
  • gilălui
  • gilăluiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)