10 definiții pentru ghipcan


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GHIPCÁN, ghipcani, s. m. (Reg.) Mârțoagă, gloabă. – Et. nec.

GHIPCÁN, ghipcani, s. m. (Reg.) Mârțoagă, gloabă. – Et. nec.

ghipcan sm [At: ALECSANDRI, T. 397 / Pl: ~i / E: nct] (Mol) Mârțoagă.

GHIPCÁN, ghipcani, s. m. (Regional) Cal rău, mîrțoagă. Mă rog cine ține poștele?... Cine-i otcupcicul ghipcanilor? ALECSANDRI, T. 397.

ghipcan m. Mold. cal de poștă: D-zeu să te ferească de ghipcani ce stau în loc! AL. [Și (cal)ghep = ung. GÉP, mașină, lit. cal ce trage la crivac].

ghipcán m. (cp. cu ung. gebe, mîrțoagă). Mold. Vechĭ. Mîrțoagă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ghipcán (reg.) s. m., pl. ghipcáni


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

GHIPCÁN s. v. gloabă, mârțoagă.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ghipcán, ghipcáni, s.m. (înv.) 1. cal de poștă. 2. mârțoagă, gloabă.

Intrare: ghipcan
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ghipcan
  • ghipcanul
  • ghipcanu‑
plural
  • ghipcani
  • ghipcanii
genitiv-dativ singular
  • ghipcan
  • ghipcanului
plural
  • ghipcani
  • ghipcanilor
vocativ singular
  • ghipcanule
  • ghipcane
plural
  • ghipcanilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ghipcan

etimologie: