11 definiții pentru ghionderă ghiondel ghionder


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ghionde sf [At: LTR / V: ~del, ~der sn / Pl: ~re / E: tc gönder] Prăjină care servește pentru a pune în mișcare o ambarcațiune mică, împingând cu ea în fundul apelor puțin adânci, sau cu care se mână peștele spre plasă, cu care se construiesc gardurile pentru prinderea peștelui etc.

GHIONDÉR, ghiondere, s. n. Prăjină care servește pentru a pune în mișcare o ambarcațiune mică, împingând cu ea în fundul apelor puțin adânci, sau cu care se mână peștele spre plasă, cu care se construiesc gardurile pentru prinderea peștelui etc. – Din tc. gönder.

GHIONDÉR, ghiondere, s. n. Prăjină care servește pentru a pune în mișcare o ambarcație mică, împingând cu ea în fundul apelor puțin adânci, sau cu care se mână peștele spre plasă, cu care se construiesc gardurile pentru prinderea peștelui etc. – Din tc. gönder.

GHIONDÉR, ghiondere, s. n. Prăjină de care se servesc conducătorii micilor ambarcații, pentru a le pune în mișcare, împingînd cu ea în fundul unei ape puțin adînci; prăjină cu care se mînă peștele înspre plasă, în apele puțin adînci. Adunați... cîrlige, hîrlețe, lopeți, ghiondere... Ce găsiți. DAVIDOGLU, O. 85. Așa abat pescarii cu ghionderele crapii la plasă. SADOVEANU, V. F. 58. Călăuzul nostru a dezlegat luntrea din pripon; ne-am suit; și el ne-a împins o vreme cu ghionderul prin cărarea de trestii. id. N. F. 127. – Pronunțat: ghion-.

GHIONDÉR ~e n. 1) Băț lung și gros folosit pentru a împinge bărcile în apele puțin adânci; opintitor. 2) Prăjină având diferite întrebuințări în pescărie (la mânarea peștilor spre plasă, la construirea gardurilor pentru prinderea peștilor etc.). /<turc. gönder

ghĭondér n., pl. e (turc. gönder). Dun. de jos. Sticĭ, prăjină de împins luntrea pe baltă. V. drughineață.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ghiondér (ghion-) s. n., pl. ghiondére

ghiondér s. n. (sil. ghion-), pl. ghiondére


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ghiondér (ghiondére), s. n. – Prăjină. Tc. gönder (DAR).

Intrare: ghionderă
ghionderă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ghiondel
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
  • silabație: ghion-der
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ghionder
  • ghionderul
  • ghionderu‑
plural
  • ghiondere
  • ghionderele
genitiv-dativ singular
  • ghionder
  • ghionderului
plural
  • ghiondere
  • ghionderelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)