2 intrări

2 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ghĭólcăĭ, a v. intr. (d. ghĭolc-ghĭolc, huĭetu apeĭ într’un vas hîltîcîit. V. gîlgîĭ, ghĭorțăĭ). Vest. Fac ghĭolc-ghĭolc; apa ghĭolcăĭa în pîntecele, în cizmele luĭ.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ghiolcăí (-ăésc, -ít), vb. – Despre mațe, a produce un zgomot. Creație expresivă, cf. ghiorăi, chiorăi.Der. ghioalcă (var. ghiolcură), adv. (plin-ochi); ghiorcă, s. f. (Bucov., vîltoare). Probabil aparține aceleiași rădăcini expresive ghilan, s. m. (Mold., vlăjgan), cf. ghiorlan, golan (după Löwe 12 și Scriban, ar fi cuvînt identic lui bălan).

Intrare: ghiolcăire
ghiolcăire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ghiolcăire
  • ghiolcăirea
plural
  • ghiolcăiri
  • ghiolcăirile
genitiv-dativ singular
  • ghiolcăiri
  • ghiolcăirii
plural
  • ghiolcăiri
  • ghiolcăirilor
vocativ singular
plural
Intrare: ghiolcăi
verb (V408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ghiolcăi
  • ghiolcăire
  • ghiolcăit
  • ghiolcăitu‑
  • ghiolcăind
  • ghiolcăindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • ghiolcăiește
(să)
  • ghiolcăiască
  • ghiolcăia
  • ghiolcăi
  • ghiolcăise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • ghiolcăiesc
(să)
  • ghiolcăiască
  • ghiolcăiau
  • ghiolcăi
  • ghiolcăiseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)