9 definiții pentru ghiocear ghiociar ghioșcar


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GHIOCEÁR, ghioceari, s. m. (Reg.) Vizitiu al unui ghioci. – Ghioci + suf. -ar.

GHIOCEÁR, ghioceari, s. m. (Reg.) Vizitiu al unui ghioci. – Ghioci + suf. -ar.

ghiocear sm [At: DUNĂREANU, CH. 18 / V: ~ciar / Pl: ~i / E: ghioci2 + -ar] (Reg) Vizitiu al unei ghioci.

GHIOCEÁR, ghioceari, s. m. (Regional) Vizitiu. Caii treceau într-o goană nebună, mînați de ghioceari voinici, care stăteau drepți în picioare, cu hățurile în mîini. DUNĂREANU, CH. 18. – Pronunțat: ghio-cear.

ghĭoceár (ea dift.) m., pl. cearĭ (d. ghiocĭ; turc. göcer, ambulant). Sud. Acela care cară cu ghĭocĭu.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ghioceár (reg.) (ghio-cear) s. m., pl. ghioceári

ghioceár s. m. (sil. ghio-cear), pl. ghioceári


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ghiociár, ghiociári, s.m. (reg.) vizitiu al unei ghióci.

Intrare: ghiocear
  • silabație: ghio-cear info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ghiocear
  • ghiocearul
  • ghiocearu‑
plural
  • ghioceari
  • ghiocearii
genitiv-dativ singular
  • ghiocear
  • ghiocearului
plural
  • ghioceari
  • ghiocearilor
vocativ singular
  • ghiocearule
  • ghioceare
plural
  • ghiocearilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ghiociar
  • ghiociarul
  • ghiociaru‑
plural
  • ghiociari
  • ghiociarii
genitiv-dativ singular
  • ghiociar
  • ghiociarului
plural
  • ghiociari
  • ghiociarilor
vocativ singular
plural
ghioșcar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ghiocear ghiociar ghioșcar

  • 1. regional Vizitiu al unui ghioci.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: vizitiu attach_file un exemplu
    exemple
    • Caii treceau într-o goană nebună, mînați de ghioceari voinici, care stăteau drepți în picioare, cu hățurile în mîini. DUNĂREANU, CH. 18.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Ghioci + sufix -ar.
    surse: DEX '98 DEX '09